FOTOREPORTAJ Vechea fabrică de porțelan, noua groapă de gunoi a Clujului

FOTOREPORTAJ Vechea fabrică de porțelan, noua groapă de gunoi a Clujului
Fosta unitate de producție din zona Iris se transformă pe zi ce trece într-o nouă Pata Rât. Nimănui dintre cei îndrituiți să facă ordine în acest haos nu pare să-i pese prea mult, spre disperarea locuitorilor de aici.

Una dintre cele mai substanțiale „colecții” din zonă este cea de plastice, începând cu celebrele peturi, pe care le găsești oricând și oriunde în România, până la deșeuri provenite de la tot felul de mașini, mașinării sau utilaje.

Sectorul auto este și el bine reprezentant la acest târg de vechituri permanent în aer liber: aici se află atât componente de interior, cât și multe caroserii ruginite de automobile, din care se poate servi cine vrea. Pungi, plase, sticle, cabluri invadează teritoriul, în grămezi care se fac tot mai mari, pe zi ce trece. 

Domeniul hotelier este prezent aici cu saltele, pături, plăpumi, perne și alte ingrediente atât de necesare unui somn odihnitor, mai în perioada iernii, mai ales că mulți dintre “locatarii” aflați în tranzit se cazează de multe ori peste noapte. 

“Domle, un strângător de hârtie din ăștia pe care îi vedeți în zonă face cam 100 de lei dintr-un cărucior din ăsta, cu vârf. Și strânge vreo 2-3 cărucioare într-o zi, de multe ori fără probleme dacă le ia de la ce rămâne de la magazine, gata stivuite. Calculați cât îi iese pe lună”, relatează un taximetrist.

Pe lângă cărucioare oamenii străzii mai au aciuați în caravanele lor și vreo 1-2-3 câini “la liber”, adevărate haite în mișcare în oraș, care își rânjesc colții nu numai la compatrioții patrupezi pe care îi întâlnesc în cale, ci și la locuitorii de la blocurile sau casele de pe traseu.

Câinii și pisicile s-au instalat confortabil între dărămături, cu precizarea că prima categorie, obișnuită să își apere teritoriul, nu este prea amabilă cu publicul trecător, care s-ar putea își petreacă seara la urgență, în compania unor vaccinuri deloc prietenoase. 

Ca orice zonă turistică respectabilă, ea este înzestrată și cu toalete în aer liber. Acestea sunt tufișurile care au crescut deja aproape la nivel de pădure, cum era la un moment dat șantierul abandonat de la fosta fabrică de tricotaje Someșul, de pe Bd. 21 Decembrie, devenită un adevărat codru în mijlocul orașului.

Aici toată lumea își face nevoile pe unde apucă: de la aurolaci la muncitori sau trecători, spectacolul cu public fiind vizionat aproape zilnic de la geamurile locuitorilor din cartier. Rezultatul: cum se încălzește un pic vremea, muștele de gunoi, oaspeți clasici la meniuri de acest gen, le invadează instant apartamentele. Chiar și iarna.

"Toate ca toate, dar jungla asta care s-a format chiar nu înțeleg ce caută aici. Am făcut sesizări peste sesizări, la mai multe instituții, dar văd că nu se mișcă nimic. Am văzut că pe planul urbanistic zonal acolo apare un teren de sport", observă Alin, proprietarul unui apartament în zonă.

Printre maldărele de gunoaie și tufișuri a fost amenajată chiar și o parcare, delimitată de două superbe jardiniere goale, probabil în așteptarea unor vremi mai propice florilor. Lumea intră, staționează și iese cum poate, cu mențiunea că folosirea aleii mocirloase, pline cu nisip sau pământ deversat din autocamioane nu este deloc recomandabilă.

Semnalizarea traseului de neurmat printre deșeuri se face prin indicatoare specific românești, pline de originalitate: o creangă care se ițește strategic dintr-o gură de canal te avertizează că nu prea ai ce să cauți acolo. Asta dacă mai apuci să o vezi la timp, mai ales pe întuneric.  

 

Amenzi inutile

Garda Națională de Mediu și Primăria Cluj-Napoca au comunicat că, în urma unor acțiuni de control repetate, proprietarii terenului, societățile Geromed Delta și Fair Apartments, au fost sancționate cu amenzi de 8.500 de lei. Primăria a dispus “efectuarea de lucrări de curăţenie şi întreţinere în perimetrul aferent imobilului şi curtea imobilului precum şi pe căile de acces, trotuare, alei, rigole, partea carosabilă din dreptul imobilului, amenajarea rampei de spălare (platformă betonată cu sistem de colectare a apei racordat la canalizare sau fosă septică și pompă de apă sub presiune) a autovehiculelor și utilajelor, conform planșei organizării de șantier, împrejmuirea corespunzătoare a organizării de șantier, colectarea selectivă a deșeurilor generate. Primele amenzi s-au aplicat pentru neamenajarea rampelor de spălare a autovehiculelor și utilajelor în organizările de șantier, iar la următorul control, pentru neasigurarea curățeniei în incinta șantierului și în apropierea acestuia, respectiv pentru murdărirea carosabilului. 

Comenteaza