Video Schimbările climatice se văd la Cluj. CEO-ul Eco Garden Construct: „Aclimatizăm deja lămâi, măslini și palmieri”

Schimbările climatice și perioadele tot mai lungi fără precipitații își pun amprenta inclusiv asupra spațiilor verzi din Cluj, precizează Mircea Crăciun, CEO-ul Eco Garden Construct, la ZIUA LIVE. 

Arborii nou plantați sunt printre cei mai vulnerabili, iar dezvoltarea sistemului lor radicular poate fi afectată de secetă. În același timp, plante care până nu demult erau asociate zonelor mediteraneene pot fi deja aclimatizate în Transilvania.

Mircea Crăciun, CEO-ul Eco Garden Construct, spune că efectele perioadelor secetoase sunt tot mai vizibile.

„În unele situații avem efecte ireversibile. De exemplu, în plantațiile noi, aliniamentele stradale de arbori, unde nu există sisteme de udare, în ciuda efortului pe care îl faci udând, sistemele radiculare nu se dezvoltă suficient de rapid ca să poată să asigure plantei suficientă apă și hrană implicit, în mod natural, măcar parțial în primul an, poate și al doilea de la plantare”, explică Mircea Crăciun, la ZIUA LIVE. 

Problema este și mai accentuată în cazul arborilor de talie mare, care au nevoie de o perioadă mai lungă pentru ca sistemul radicular să se adapteze.

„Mai ales dacă este vorba despre arbori de talie mare, care au nevoie de o perioadă de acomodare a sistemului radicular de undeva între 16 și 48 de luni, ca să putem să spunem că e stabil și poate să vegeteze autonom”, spune CEO-ul Eco Garden Construct.

„Schimbările climatice au devenit o certitudine”

Potrivit lui Mircea Crăciun, experiența companiei în alte țări arată că orașele au început deja să adopte soluții pentru a face față temperaturilor ridicate și perioadelor de secetă.

„Cu siguranță, ireversibilitatea schimbărilor climatice a devenit o certitudine”, afirmă acesta.

El dă exemplul Londrei, unde, spune el, există deja o abordare standardizată privind înverzirea spațiilor publice și private. Printre soluțiile utilizate se numără acoperișurile intensive cu vegetație, pereții verzi și reducerea suprafețelor pavate sau betonate care nu sunt necesare.

„În Marea Britanie, la Londra, există deja o abordare standard pentru ceea ce înseamnă înverzirea spațiilor, nu doar publice și private, unde acoperișurile intensive de vegetație, pereții verticali de vegetație, desființarea spațiilor pavate și betonate care nu sunt obligatoriu necesare și înlocuirea lor cu spații verzi, adică gazon, plante, arbuști, arbori, orice, care pot să diminueze, pe o suprafață mai extinsă, suma de grade anuală în total”, explică Mircea Crăciun.

Mai mult verde în oraș, dar și un consum mai atent de apă

Amenajarea spațiilor verzi poate contribui la reducerea temperaturilor din orașe, însă apare un paradox: în perioadele secetoase, apa devine o resursă tot mai limitată.

„În momentul în care tu faci spații verzi, într-adevăr, temperaturile, dacă sunt făcute cum trebuie și sunt suficient de extinse și de intensive, scad. În același timp, consumul de apă rămâne limitat pe perioade de timp și atunci trebuie să fie o decizie, cred că, mai mult administrativă”, spune reprezentantul companiei.

În acest context, Eco Garden Construct încearcă să folosească sisteme de irigare cât mai eficiente și automatizate.

„La rândul nostru încercăm să implementăm sisteme de udare cât mai eficiente, cât mai automatizate”, afirmă Mircea Crăciun.

Acesta consideră că, pe măsură ce perioadele de temperaturi extreme devin mai frecvente, autoritățile vor trebui să ia în calcul inclusiv modul în care este folosită apa în orașe.

„Cum folosesc apa? Adică o folosesc, într-adevăr, pentru zonele verzi sau o folosesc pentru alte chestiuni care sunt strategice și mai importante?”, se întreabă CEO-ul Eco Garden Construct.

La Cluj cresc plante care până acum erau asociate cu sudul Europei

Schimbările climatice sunt vizibile și prin speciile care pot fi cultivate și aclimatizate în Transilvania. Mircea Crăciun spune că, în prezent, la Cluj pot fi deja aclimatizate plante care, în urmă cu câțiva ani, erau întâlnite în special în țările mediteraneene.

„Aclimatizăm deja lămâi, aclimatizăm deja măslini, aclimatizăm deja tipuri de palmieri”, afirmă acesta.

El observă și o schimbare în ceea ce privește plantele folosite pentru protecția și delimitarea spațiilor.

„Avem creșterile sumelor anuale de grade corespunzătoare dezvoltării zonelor de protecție făcute, de exemplu, din Prunus laurocerasus, laur și alte plante care până în urmă cu 5-10 ani le vedeam pe autostrăzi prin Grecia, prin Italia și prin Spania”, explică Mircea Crăciun.

„Deja avem niște creșteri la ele, similare cu cele din statele mediteraneene”, adaugă acesta.

Seceta pedologică, una dintre cele mai mari probleme

Chiar dacă temperaturile mai ridicate permit aclimatizarea unor plante noi, fenomenul vine la pachet cu riscuri importante pentru vegetație.

„Există niște secete pedologice, așa-numite, care sunt absolut, în momentul de față, imposibil de controlat și pe care toți trebuie să stăm cu ele față în față, cu realitatea pe care o avem și să acceptăm că asta este și să vedem cum găsim soluții”, spune CEO-ul Eco Garden Construct.

În opinia sa, adaptarea spațiilor verzi la noul context climatic va necesita soluții pe termen lung, de la alegerea speciilor de plante până la sisteme eficiente de irigare și transformarea spațiilor urbane.

„Soluții sunt. Știu că și la noi, aici, la Cluj și în alte orașe mari, deja se discută serios despre regenerarea urbană în contextul ăsta al perioadelor de vară, când intră vremea cu vârfuri de temperatură tot mai mari”, afirmă Mircea Crăciun.

Experiența companiei în proiecte internaționale, inclusiv în Marea Britanie, arată că adaptarea orașelor la temperaturi tot mai ridicate presupune mai mult decât plantarea unor arbori: este nevoie de regândirea spațiilor urbane, de extinderea suprafețelor verzi și de utilizarea mai eficientă a resurselor de apă.