Presiuni politice pentru menţinerea fabricii Napolact

Politicienii locali s-au acuzat ieri reciproc în privinţa deciziilor FrieslandCampina de a-şi reduce activitatea. Conducerea companiei susţine că n-a luat nicio decizie.

Reprezentanţii partidelor politice se acuză în privinţa strategiei investiţionale a Clujului şi a plecării din zonă a unor investitori. Şefii FrieslandCampina România (FCR) afirmă că grupul olandez nu a decis relocarea fabricii de la Cluj, dar că analizează unde şi cum este cel mai eficient să producă mărcile companiei.

Prefectul Gheorghe Vuşcan a recunoscut că informaţiile despre relocarea fabricilor FCR la Mureş există de acum două săptămâni. „Noi sperăm să nu se întâmple nimic rău cu Napolact, să rămână un brand al Clujului, să fie susţinut de această companie, Friesland, care a făcut investiţii şi această companie trebuie să respecte, în primul rând, consumatorii, pe clujeni. Acest brand l-au făcut clujenii, iar ei au profitat o perioadă foarte mare de ei şi profită în continuare de acest brand numit Napolact şi de produsele pe care clujenii le consumă cu plăcere. Ar fi nepotrivit ca produse Napolact să se facă în altă parte decât la Cluj-Napoca", a explicat Vuşcan.

Reprezentanţii Friesland au fost convocaţi pe 27 iunie la prefectură, iar oficialităţile clujene speră ca Napolact să nu plece, ci chiar să redeschidă fabrica de la Ţaga.„Am acceptat să discutăm foarte deschis şi transparent să ne spună ce au de gând să facă. Sperăm că vor veni cu o singură variantă. Ei vor veni şi-şi vor desfăşura activitatea în Baciu, ba mai mult, deschid şi capacitatea de producţie de la Ţaga, unde sunt produse lactatele Năsal", a arătat Vuşcan. Acesta susţine că mâna de lucru calificată şi materia primă sunt principalele atuuri al Clujului.

Primarul Emil Boc spune că are informaţii despre închiderea Napolact şi a solicitat verificarea documentelor de privatizare, dar şi a unităţii de producţie, din punctul de vedere al respectării legislaţiei sanitare. „Fac un apel foarte direct guvernului să verifice contractul de privatizare şi condiţiile de mediu pentru că Napolact nu-şi poate bate joc de acest judeţ doar pentru că cineva are un moft. O privatizare nu trebuie transformată în moftul unui investitor. Cer imperativ guvernului să utilizeze instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a împiedica acest abuz. Statul trebuie să fie atent în gestionarea unei asemenea surprize", a spus primarul. El a cerut Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală să verifice activitatea firmei.

Ioan Oleleu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, susţine că săptămâna trecută a participat la Bucureşti la o întâlnire cu Jan-Willem Kivits, CEO al FCR, Wouter Reijers, consulul onorific al Olandei la Cluj, şi Reinder Schaap, consilier agricol al Ambasadei Olandei. Pe lângă subiectul închiderii fabricii de brânză de la Ţaga, aceştia l-au abordat şi pe cel al închiderii producţiei la Baciu, dar că reprezentanţii FCR au asigurat că până în prezent nu s-a luat nicio decizie.

„Apreciez solicitarea formulată de domnul primar privind verificarea condiţiilor de igienă ca fiind de-a dreptul revoltătoare în condiţiile în care acest obiectiv are implementate toate standardele de igienă şi siguranţă a alimentelor, având condiţii de procesare identice cu unităţile de top din Uniunea Europeană. În speranţa că asigurările date de reprezentanţii companiei corespund adevărului, vom face tot ceea ce stă în puterea noastră pentru ca această marcă de tradiţie a Clujului să îşi continue activitatea în judeţul nostru" a declarat Oleleu.

„Fabrica nu a fost închisă, este funcţională ca şi până acum. O decizie privind relocarea producţiei de la Baciu către altă unitate de producţie nu a fost luată. Pentru a-şi asigura o prezenţă sustenabilă pe termen lung în România, FrieslandCampina caută continuu să îmbunătaţească producţia, distribuţia, strategiile de marketing, vânzări şi resurse umane, în condiţiile de piaţă dificile din prezent. În acest sens, FrieslandCampina analizează în mod constant unde şi cum este cel mai eficient să producă mărcile companiei.

Napolact este cea mai importantă marcă a noastră, investim continuu în calitatea produsului şi în marketing, chiar de curând am făcut îmbunătăţiri la nivel de ambalaj. Asta dovedeşte încă o dată angajamentul nostru pe termen lung de a creşte brandul. Brandurile noastre, Napolact, Oke şi Milli, sunt produse din lapte din Ardeal. Avem o reţea extinsă de fermieri în Transilvania de la care colectăm laptele. Intenţia noastră este să ne dezvoltăm reţeaua, tocmai pentru că ne concentrăm pe creştere", a precizat Cornel Cărămizaru, director de vânzări la FCR.

În cazul închiderii unităţii de la Ţaga, intrată în conservare din 1 iunie, FCR a motivat decizia prin vânzările reduse din România. Compania va comercializa produsele existente în stoc, iar cei 12 concediaţi primesc pachete compensatorii. Friesland a cumpărat Napolact în 2004 de la Asociaţia Salariaţilor. Operaţiunile din România ale Friesland şi Campina au fost transferate în 2009 de la Satu Mare şi Bucureşti la Cluj. Olandezii au mutat fabrica din Cluj-Napoca la Baciu, vânzând terenul cu 4,2 milioane de euro fondului Morava. Ei au vândut grupului Unilever divizia de îngheţată a Napolact. Societatea a avut în 2011 afaceri de 222 de milioane de lei şi un profit net de 9,2 milioane, conform ultimului bilanţ anual depus la Ministerul Finanţelor Publice. Napolact avea 358 de salariaţi.

Presaţi de Uniunea Europeană

Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, avertizează că producătorii şi salariaţii din zona Clujului ar putea fi afectaţi de închiderea fabricii Napolact. „Când ai trei capacităţi de producţie, este normal să muţi producţia într-una singură, ca să reduci costurile. Practic, te pregăteşti, faci o strategie pentru 2014, când se încheie derogarea la laptele neconform. În 2015 ai desfiinţarea cotelor de lapte şi, automat, tu trebuie să devii competitiv cu procesatorii din afara României, din Comunitatea Europeană. După 2015, va veni şi lapte ieftin din zona Ungariei, mai ales din zona de graniţă - Satu Mare, Bihor, Cluj, Arad - dar şi produs finit mai ieftin. Toată lumea îşi face o strategie pentru 2015 şi consider că închiderea capacităţii de la Cluj face parte din această strategie, plus reducerea costurilor de producţie pentru că au scăzut vânzările cu 4-5% pe an, din 2000 încoace", a declarat Cojocaru, la Agerpres.