Premierul Bolojan: „Bugetul pe 2026 trebuie să răspundă la cinci mari provocări”. Reducerea deficitului și menținerea investițiilor, printre priorități

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru 2026, iar Guvernul își propune ca documentul să fie aprobat până la sfârșitul săptămânii și transmis Parlamentului pentru adoptare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul din acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări majore.

„Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârșitul săptămânii să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări”, a precizat Bolojan. 

Potrivit premierului, Guvernul trebuie să gestioneze simultan reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor, costurile ridicate ale dobânzilor, eficientizarea administrației publice și consolidarea economiei.

„Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”. 

Reducerea deficitului bugetar

Prima provocare majoră este reducerea deficitului bugetar, care ar urma să scadă în 2026.

„Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,7 miliarde de lei”. 

Premierul a subliniat că această ajustare presupune un efort la nivelul întregii economii.

„Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți”. 

El a explicat că reducerea deficitului înseamnă o apropiere între cheltuielile și veniturile statului.

„Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici”, a explicat Bolojan. 

Menținerea investițiilor

În același timp, autoritățile vor să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice.

„În același timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice. De ce? Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene”. 

Premierul a precizat că o prioritate majoră o reprezintă proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR. Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat”. 

„Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB”. 

Presiunea dobânzilor

Un alt element de presiune asupra bugetului îl reprezintă costul dobânzilor la datoria publică.

„O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani”, a mai spus premierul 

„În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”. 

Reducerea cheltuielilor de personal

Guvernul are în vedere și măsuri de eficientizare a administrației.

„Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor”. 

„Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile și bugetul pentru asistență socială, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei”. 

„Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni”. 

O economie mai solidă

Premierul a subliniat că, pe termen lung, este necesară consolidarea bazei economice.

„Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private”, a precizat Bolojan. 

„Doar așa putem crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente”. 

În final, premierul a subliniat că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va avea un impact direct asupra economiei.

„Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani”.