Piaţa gazelor, liberalizată complet din 1 iulie. Preţurile ar trebui să scadă

Piaţa gazelor din România este complet liberalizată, începând de miercuri, 1 iulie, ceea ce ar trebui să ducă la creşterea concurenţei şi la scăderea preţurilor, însă consumatorii casnici nu simt deocamdată aceste beneficii, pentru că preţurile din ofertele marilor furnizori rămân aceleaşi ca până acum.

Orice consumator de gaze avea posibilitatea, teoretic, de a-şi schimba furnizorul şi de a trece în piaţa liberă încă din 2007. Practic, foarte puţini au făcut-o, întrucât până acum exista încă preţul reglementat, stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare (ANRE) la nivel minim.

Însă, începând de la 1 iulie, ANRE nu mai fixează preţul de vânzare a gazelor către consumatorii casnici, iar aceştia ar trebui să cerceteze piaţa şi să aleagă cel mai bun preţ.

Liberalizarea vine într-un moment în care piaţa furnizării de energie este extrem de concentrată, două dintre companii, Engie şi E.ON, având 90% dintre clienţii casnici. Aceste companii au trimis clienţilor oferte cu acelaşi preţ ca şi până acum şi, dacă nu există niciun răspuns din partea oamenilor, ofertele intră automat în vigoare.

Cu toate acestea, autorităţile susţin că tarifele pentru populaţie ar trebui să scadă, deoarece pe bursă cotaţiile gazelor cu livrare în a doua parte a anului sunt la niveluri mai mici decât până acum.

În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara, pentru AGERPRES, că populaţia ar trebui să plătească facturi cu 10-15% mai mici, odată cu liberalizarea. Potrivit acestuia, în cazul în care marii furnizori nu vor scădea preţurile, Legea concurenţei permite Guvernului să intervină în piaţă pentru o perioadă de şase luni.

Reprezentanţii ANRE admit faptul că va mai dura până ce consumatorul va simţi liberalizarea în buzunarul său. Totodată, specialiştii spun că liberalizarea va conştientiza consumatorii şi îi va impulsiona să se implice mai mult, să compare preţurile din piaţă şi să analizeze mai bine ofertele pentru a semna cele mai bune contracte.

ANRE a arătat că pot apărea şi dezavantaje pentru consumatori în procesul de liberalizare, care sunt generate, în principal, de cunoaşterea insuficientă a mecanismelor pieţei, atât de unii furnizori, cât şi de unii clienţi finali.

De asemenea, oamenii trebuie să ştie că îşi pot schimba furnizorul oricând, în cel mult 21 de zile, printr-o simplă solicitare, chiar dacă au semnat contracte noi pe o perioadă determinată şi acea perioadă nu a expirat încă.

În cazurile în care un client final ajunge în situaţia de a nu avea asigurată furnizarea gazelor, ANRE desemnează un furnizor de ultimă instanţă care are obligaţia de a-l prelua şi de a-i livra temporar gaze naturale la un preţ aprobat de ANRE, clientul având posibilitatea, ulterior, să-şi aleagă un alt furnizor.

În cazul unei întreruperi în alimentare, clientul final se poate adresa atât operatorului de distribuţie, cât şi furnizorului.

Jumătate dintre români nici n-au auzit de liberalizare

Temerile ANRE privind lipsa de cunoştinţe a consumatorilor sunt îndreptăţite: mai bine de jumătate dintre români nu au auzit de procesul de liberalizare a pieţei gazelor, se arată într-un sondaj INSCOP Research, publicat în urmă cu o săptămână.

Datele au fost culese în perioada 25 mai - 5 iunie 2020, pe un eşantion de 1.050 de consumatori.

La momentul efectuării sondajului, mai puţin de jumătate dintre români (48,8%) declarau că au auzit de faptul că piaţa de gaze naturale va fi liberalizată începând cu 1 iulie 2020, în timp ce 50,2% nu au auzit, iar 1% nu au răspuns.

De asemenea, doar 21,5% dintre români consideră că au informaţii suficiente cu privire la ce înseamnă şi care sunt efectele liberalizării pieţei de gaze, în timp ce 77,6% apreciază că nu au informaţii suficiente. 0,9% nu ştiu sau nu răspund.

Totodată, 38% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor, în timp ce 27,9% resping această posibilitate. 30,8% declară că nu sunt conectaţi la reţea. Nu ştiu sau nu răspund 3,3%.