În Cluj soarele are normă întreagă: județul, în primele cinci din țară la panouri solare montate. Câtă energie dau în rețea clujenii

Clujul se menține în topul județelor din România la energia solară produsă de prosumatori. Puterea instalată pe acoperișurile din județ a crescut cu 33% într-un singur an.

Clujul își consolidează poziția în topul județelor din România în ceea ce privește puterea instalată prin panouri solare. În iunie 2026, capacitatea totală a sistemelor montate pe acoperișurile din județ a ajuns la 144,4 MW, cu 33,0% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când erau instalați 108,6 MW. Potrivit unei analize realizate de Echipam.ro pe baza datelor extrase din situațiile lunare ale ANRE, Clujul păstrează astfel locul 5 în clasamentul național, deși ritmul de creștere este sub media României, de 42,5%.

Cu cei 144,4 MW instalați în iunie 2026, Clujul ocupă locul 5 între cele 42 de unități administrative ale țării și se află cu peste 63 MW peste valoarea mediană a clasamentului, de 81,2 MW. Pe primele poziții se află Ilfovul, cu 290,7 MW, Timișul, cu 196,5 MW, Bihorul, cu 164,3 MW, și Doljul, cu 155,8 MW. Clujul este urmat de Arad, cu 138,1 MW. La nivel național, puterea instalată de prosumatori a ajuns la 4.019 MW, ceea ce înseamnă că aproximativ 3,6% din capacitatea totală este instalată în județul Cluj.

Creșterea capacității vine pe fondul unui avans important al numărului de prosumatori. În iunie 2026, în Cluj erau 11.649 de prosumatori, dintre care 10.436 de persoane fizice și 1.213 firme. Numărul total a crescut cu 49,3% într-un singur an, de la 7.800 de prosumatori în iunie 2025, dintre care 6.854 de persoane fizice și 946 de firme.

Distribuția puterii instalate este însă diferită: firmele dețin în total 75,7 MW, mai mult decât persoanele fizice, deși numărul acestora este de aproape nouă ori mai mic. Datele se referă la prosumatorii racordați la rețelele de distribuție, care produc energie pentru consum propriu și livrează surplusul în rețea. Este important de precizat că valorile indică puterea instalată, nu cantitatea de energie produsă efectiv.

Județele din vestul țării domină clasamentul, patru dintre primele șase poziții fiind ocupate de Timiș, Bihor, Cluj și Arad. Dintre județele învecinate, Bihorul este singurul aflat înaintea Clujului, pe locul 3, cu 164,3 MW. Mureșul ocupă locul 13, cu 123,1 MW, în timp ce Maramureșul are 79,7 MW, Alba 75,3 MW, Bistrița-Năsăud 71,0 MW, iar Sălajul 52,0 MW.

La nivel național, puterea instalată de prosumatori a ajuns la 4.019 MW în iunie 2026, cu 42,5% peste nivelul din urmă cu un an. Astfel, panourile solare instalate pe acoperișuri continuă să reprezinte una dintre capacitățile de producție care înregistrează creșteri constante.

Clasamentul complet al celor 42 de unități administrative

Fiecare acoperiș din acest clasament a însemnat oameni urcați la înălțime, lângă instalații aflate sub tensiune. Iar munca nu se termină la montaj: panourile se verifică și se întrețin ani la rând. Legea 319/2006 e clară: angajatorul este obligat să asigure gratuit echipamentul de protecție. Firmele care montează sau întrețin panouri găsesc echipamentul pentru lucru la înălțime și cel electroizolant la Echipam.ro, distribuitor de echipamente de protecție.

„Cifrele astea le vedem și noi, dar dintr-un alt unghi: în ultimul an, comenzile de echipament pentru lucru la înălțime au crescut vizibil, iar tot mai des cumpărătorul nu mai e o firmă mare de instalări, ci echipe mici, de doi-trei oameni, care montează câteva sisteme pe săptămână. Partea bună e că mulți întreabă acum de centuri și de mănuși electroizolante înainte să le ceară cineva la un control. Piața se profesionalizează de jos în sus", spune Sorin Iftene, fondatorul Echipam.ro.

Creșterea asta s-a produs aproape fără sprijin de la stat. Ultima sesiune de înscrieri în Casa Verde Fotovoltaice, programul care acoperea o parte din costul unui sistem rezidențial, a fost cea din 2024. În 2025 lansarea unei sesiuni noi a fost suspendată pe fondul deficitului bugetar, iar în mai 2026 programul a fost eliminat din bugetul AFM, fondurile fiind mutate către proiecte de apă și canalizare. Singura linie rămasă pentru gospodării în 2026 este un program de 400 de milioane de lei pentru baterii de stocare, destinat exclusiv prosumatorilor care au deja panouri instalate, cu ghidul de finanțare încă nepublicat. Firmele stau ceva mai bine: pentru ele există fonduri europene prin Fondul de Modernizare și PNRR, cu apeluri deschise periodic, deși Electric Up, programul dedicat IMM-urilor, nu are un ciclu nou confirmat în 2026. Cu alte cuvinte, cei peste 11.600 de prosumatori clujeni, persoane fizice și firme deopotrivă, au ajuns aici în principal din bani proprii, iar statul finanțează acum pasul următor: stocarea surplusului care presează rețeaua în zilele însorite.