Ministrul Finanțelor avertizează: 2027 ar putea fi mai dificil decât 2026. Ce spune despre pensii și salarii

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că România trebuie să continue măsurile de reducere a deficitului și să pregătească atent bugetul pentru 2027.

Potrivit acestuia, anul viitor ar putea aduce presiuni bugetare mai mari decât cele din 2026.

Printre problemele care trebuie luate în calcul se numără cheltuielile pentru apărare, salariile și pensiile, nivelul datoriei publice, dar și reducerea treptată a finanțării excepționale asigurate prin PNRR.

Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Nazare arată că, după primele opt luni din 2026, deficitul bugetar a ajuns la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, investițiile publice au depășit 97 de miliarde de lei.

„Datele la 8 luni reconfirmă că efortul demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut continuă să producă rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, vorbim despre aproape 27 de miliarde de lei mai puțin deficit”, a transmis Alexandru Nazare.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul înregistrat în perioada ianuarie-august 2026 a fost de 59,42 miliarde de lei, comparativ cu 86,36 miliarde de lei în primele opt luni din 2025.

Ministrul susține că reducerea deficitului nu a fost făcută prin diminuarea investițiilor. În primele opt luni ale anului, investițiile publice au depășit 97 de miliarde de lei, cu aproximativ 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

„Pentru o perspectivă de ansamblu asupra dimensiunii acestui efort: în doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei – aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023”, afirmă Nazare.

„Nu avem motive de relaxare”

Șeful Finanțelor spune că rezultatele privind execuția bugetară nu înseamnă că România își permite să renunțe la măsurile de consolidare fiscală.

„Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni. În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu”, a scris ministrul.

O presiune importantă o reprezintă costurile cu dobânzile. În primele opt luni ale anului, statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

„România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Este una dintre cele mai clare explicații pentru care credibilitatea fiscală și ratingul de țară nu sunt subiecte abstracte – ci sunt teme care ne afectează pe toți”, afirmă Nazare.

România, evaluată din nou de S&P

Mesajul ministrului vine în contextul noii evaluări a ratingului suveran al României de către S&P Global Ratings. Agenția are în prezent calificativul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, iar următoarea evaluare este programată pentru 2 octombrie 2026.

Nazare spune că autoritățile au prezentat agenției atât evoluția consolidării fiscale, cât și riscurile care rămân.

„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a transmis ministrul.

Acesta a afirmat și după discuțiile cu reprezentanții S&P că execuția bugetară și continuarea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în actualul proces de evaluare.

Nazare: 2027 poate fi mai dificil din punct de vedere bugetar

O parte importantă a mesajului ministrului se referă la pregătirea bugetului pentru anul viitor. Potrivit lui Nazare, România intră în 2027 cu mai multe obligații și presiuni deja existente.

„Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, afirmă Nazare.

Printre presiunile menționate de ministru se află majorarea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv investițiile care ar urma să fie finanțate prin instrumentul european SAFE. La acestea se adaugă problemele structurale ale administrației publice și solicitările privind recuperarea puterii de cumpărare, în contextul în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate.

Nazare amintește și obligațiile de plată rezultate din hotărâri judecătorești care nu au fost încă achitate.

În ceea ce privește veniturile, ministrul consideră că există în continuare posibilități de creștere a colectării, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale și reducerea economiei gri.

Finalul PNRR aduce noi provocări pentru investiții

O altă problemă identificată de ministru este apropierea de final a componentei de finanțare prin PNRR. Fondurile europene disponibile prin acest mecanism au susținut un volum important de investiții, însă sursa nu va mai avea aceeași pondere în anii următori.

Nazare spune că România va trebui să se bazeze mai mult pe fondurile politicii de coeziune, pe o prioritizare mai strictă a proiectelor finanțate de la buget și pe atragerea capitalului privat.

„De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate”, afirmă ministrul Finanțelor.

„Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere”

Nazare susține că reducerea deficitului nu ar trebui să fie singurul obiectiv al politicii economice și pledează pentru un model în care investițiile private și producția să aibă un rol mai important.

„În același timp, consolidarea fiscală nu poate fi singura noastră ambiție. Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere: mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis acesta.

În final, ministrul avertizează că amânarea reformelor și a deciziilor privind bugetul poate crește costurile suportate ulterior de economie și populație.

„Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice”, a conchis Alexandru Nazare.