Enclavizarea economiei. Clujul falimentează multe zone din ţară

Enclavizarea economiei. Clujul falimentează multe zone din ţară
Mişcările masive de oameni spre mari oraşe ale României precum Cluj-Napoca, Bucureşti sau Sibiu duc în pericol de faliment economic mai multe zone ale ţării prin lipsa forţei de muncă şi scăderea investiţiilor.

„Dinamica geografică în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România. Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real.

Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, susţin analiştii companiei de consultanţă KeysFin
 
Un studiu al acestora arată că din punct de vedere geografic cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate în ultimii ani în capitală, unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel. Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, în 2016, au depăşit 232 de miliarde de lei. Firmele din capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-uri (456.000 de angajaţi) au fost de 94 miliarde de lei, şi Centru, unde cele 76.810 companii au acumulat 83 de miliarde. Cele mai reduse afaceri au fost înregistrate în Sud-Vest Oltenia, 35 de miliarde de lei, acolo unde activează şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 de firme, cu 209.000 de angajaţi).

Invazie de buticuri şi service-uri
 
Buticurile alimentare, magazinele de cartier şi din centrele comerciale, service-urile auto au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017. Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor.

Pentru oamenii de afaceri, febra cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum. Cele mai multe firme înfiinţate între 2013 şi 2017 au comerţul drept principal domeniu. O evoluţie semnificativă o înregistrează service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.
 
Oficiul Naţional al Registrul Comerţului arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise 22.551 de firme în comerţ şi reparaţii auto. 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, faţă de o medie europeană de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%), transport şi depozitare (8%). Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 de miliarde de lei, firmele mici, de 267 de miliarde, în timp ce microîntreprinderile aveau afaceri de 212 miliarde.

Microîntreprinderile trec de la pierdere la profit
 
„Cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor (diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,5 miliarde de lei din 2013 la plusul de 11 miliarde în 2016. IMM-urile au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11,09 miliarde, respectiv 8,89 miliarde.

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri. Sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei, comerţul.

IMM-urile din acest sector raportau datorii de 143 de miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de construcţii (120,9 miliarde), industria prelucrătoare (113,7 miliarde), tranzacţii imobiliare (71,8 miliarde), agricultură (43,1 miliarde lei). Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microîntreprinderi (20,65%) şi mijlocii (18,61%).

Creditul furnizor, la modă în România
 
În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economie au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil. 400.000 de firme, 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta 36,8% din totalul datoriilor companiilor, cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 miliarde de lei). Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, iar cea medie de plată a datoriilor curente se situa la 176 de zile. Business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii de afaceri.

„Trebuie să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii”, conform KeysFin.

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi persoanele fizice active din România. 

Comenteaza