Clujul, exemplu de performanță economică: PIB per capita de peste 15.000 euro/locuitor și speranță de viață în creștere. Județul atrage investiții străine

Clujul se află în topul regiunilor cu cea mai mare dezvoltare economică.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, vestul și centrul țării sunt regiunile cele mai dezvoltate, din punct de vedere economic, județe precum Cluj, Timiș, Gorj, Constanța, Brașov și Prahova înregistrând valori ale PIB-ului per capita de peste 15.000 euro/locuitor, arată Raportul privind starea teritoriului 2024, citat de economedia.ro. 

Harta PIB-ului per capita

Produsul intern brut la preț de piață reprezintă rezultatul final al activității de producție al unităților producătoare rezidente, în decursul unei perioade, respectiv un an. 

Analiza arată că vestul și centrul țării rămân cele mai dezvoltate economic. Județe precum Cluj, Timiș, Gorj, Constanța, Brașov și Prahova înregistrează valori ale PIB-ului per capita de peste 15.000 euro/locuitor, conform datelor aferente anului 2022.

Regiunea București-Ilfov se situează mult deasupra celorlalte regiuni, având cea mai puternică activitate economică din țară, exprimată printr-un PIB de peste 35.000 euro pe cap de locuitor.

De asemenea, sudul și estul țării se mențin mai puțin dezvoltate, cu multe județe sub media națională: Botoșani, Vaslui și Giurgiu înregistrează valori ale PIB-ului per capita sub 7.000 euro. Diferențele sunt semnificative între județele dezvoltate economic și cele mai sărace.

Clujul și investițiile străine

La nivelul anului 2023, cele mai atractive zone pentru investiții străine directe (peste 15.000 euro per capita) sunt municipiul București – lider incontestabil, datorită rolului său de centru economic, administrativ și financiar al țării – și județul Ilfov, arată raportul.

În categoria valorică următoare (peste 3.000 euro per capita) se clasează:

● Timiș – județ puternic industrializat, cu numeroase companii multinaționale;

● Brașov și Sibiu – cu economii complexe, predominant industriale, dar și cu un sector turistic activ.

În categoria cu un nivel moderat al ISD (2.500-5.000 euro per capita) se regăsesc în special județe cu centre economice regionale dezvoltate, printre care:

● Constanța – susținută de portul maritim și activitățile logistice;

● Cluj – hub IT și de servicii, cu o economie în expansiune;

● Arad – avantajat de poziționarea apropiată de granița cu Ungaria, ceea ce favorizează investițiile;

● Prahova, Mureș, Alba și Argeș – județe cu sectoare industriale bine dezvoltate.

Această distribuție confirmă tendințele de concentrare a ISD în jurul polilor economici urbani și industriali, susținuți de infrastructură, forță de muncă specializată și conectivitate externă, mai menționează raportul.

IMM-urile, un factor esențial pentru absorbția forței de muncă și diversicarea economiei locale

București-Ilfov se detașează clar ca lider național, cu o densitate a IMM-urilor de peste 60 IMM-uri la 1.000 de locuitori, ceea ce reectă concentrarea economică majoră în capitală. Alte județe cu densități ridicate (peste 40 IMM-uri/1.000 locuitori) sunt Cluj, Brașov, Sibiu, Timiș, Bihor și Constanța, conrmând din nou rolul acestora ca poli economici regionali.

Județe din Transilvania (precum Alba, Mureș, Sălaj) și din sudul și sud-estul țării (Prahova, Tulcea) se caracterizează prin valori medii, între 30 și 40 IMM-uri/1.000 locuitori. Aceste județe au economii cu un grad moderat de diversicare și dispun de centre urbane care atrag investiții.

Regiunile mai puțin dezvoltate, precum Moldova, sudul Munteniei și sud-vestul Olteniei (județele Botoșani, Vaslui, Mehedinți) înregistrează cele mai scăzute valori, sub 20 IMM-uri/1.000 locuitori, sugerând un mediu antreprenorial slab dezvoltat, inuențat probabil de veniturile scăzute, infrastructura precară și nivelul ridicat al migrației. 

Speranța de viață în județul Cluj

În mediul urban, media speranței de viață este de 76,8 ani. 

Clujul se află în topul județelor cu cea mai mare speranță de viață, potrivit raportului. Județele cu cea mai mare speranță de viață (peste 78 de ani) sunt Cluj, Iași și Vâlcea. Alte județe cu valori apropiate sunt concentrate în centrul și estul țării (de exemplu: Brașov, Sibiu, Neamț, Vaslui), la care se adaugă București. Cele mai multe județe cu valori sub 76 de ani se aă în sud, dar unele se regăsesc și în vestul și nord-vestul țării. 

În general, factorii care influențează speranța de viață sunt:

● Accesul la servicii medicale:

De exemplu, București, Cluj și Iași dispun de spitale de top și servicii medicale de calitate, ceea ce poate explica speranța de viață mai ridicată în aceste zone.

● Nivelul de dezvoltare economică:

Județele mai dezvoltate din punct de vedere economic tind să aibă o speranță de viață mai mare, datorită nivelului de trai mai ridicat și accesului îmbunătățit la educație și servicii de sănătate.

● Condiții sociale și de mediu:

Veniturile, poluarea, stresul urban, stilul de viață și calitatea aerului pot inuența durata de viață a populației.

Raportul complet poate fi citit AICI.