Economiștii UBB atrag atenția: „Verdictul real asupra pachetului de corecție va veni în 2026” / „Câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid”

Procesul de consolidare bugetară înaintează lent, iar deficitul se menține la un nivel apropiat de cel din anul precedent, precizează economiștii UBB.

Astfel, finalul lui 2025 va fi decisiv, iar autoritățile ar trebui să își concentreze eforturile în trei direcții majore:

„Cheltuieli: control strict al cheltuielilor curente și administrative, respectiv inițierea reformelor la nivel de sistem, inclusiv ale pensiilor speciale;

Venituri: îmbunătățirea colectării TVA și a contribuțiilor prin controale mai bine țintite.;

Economia reală: stimularea activității economice prin investiții strategice și o absorbție accelerată a fondurilor europene”, arată o analiză a specialiștilor FSEGA–UBB în cadrul proiectului Romanian Economic Monitor.

„Anul 2025 marchează începutul unei ajustări necesare. După o vară cu o dinamizare temporară a consumului, alimentată de anticiparea majorărilor fiscale, urmată de o toamnă rece în industrie și construcții, economia dă semne de oboseală. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli, respectiv printr-o administrare eficientă a veniturilor la bugetul de stat. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, iar perioada de convalescență abia începe. Verdictul real asupra pachetului de corecție va veni în 2026, când vom vedea dacă guvernul, mediul de afaceri și societatea vor reuși să susțină în mod viabil consolidarea bugetară”, explică Béla-Gergely Rácz, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA, potrivit economedia.ro. 

Economiștii atrag atenția asupra limitelor analizei deficitului bugetar în metodologie cash, deoarece aceasta surprinde doar fluxurile efective de plăți și încasări, fiind puternic influențată de sezonalitate și de eventuale ajustări temporare ale cheltuielilor. Pentru comparații relevante la nivel european și pentru evaluarea în procedura de deficit excesiv, este utilizat deficitul calculat după metodologia ESA. Conform acesteia, România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din UE –, iar obiectivul pentru 2025 este reducerea acestuia la 8,4% din PIB, o țintă ambițioasă, dar posibil de atins.

Un scenariu optimist pentru 2025 sugerează un deficit între 8,4% și 8,6% din PIB (metodologia ESA), ceea ce indică o ajustare realizată mai degrabă prin încetinirea ritmului cheltuielilor decât prin reforme profunde, subliniază analiștii RoEM.

„Un prim pas foarte dificil a fost însă deja realizat: corecția fiscală a început, iar acest progres trebuie dus mai departe într-un mod coerent, cu răbdare și disciplină. În caz contrar, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid. Anul viitor însă nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor. Cu toate acestea, ajustarea nu poate fi una brutală: o frânare prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să reducă în mod suplimentar activitatea din sectorul privat și implicit PIB-ul, toate acestea într-un moment în care economia este deja sub presiune”, spune Béla-Gergely Rácz.

O primă jumătate de an solidă, urmată de un vârf în iulie

În primele șase luni, economia României a evoluat peste media europeană, PIB-ul crescând cu 1,2% în trimestrul II. În iulie, majoritatea sectoarelor – industrie, construcții, servicii – au înregistrat rezultate peste anticipații.

„Creșterea s-a datorat în mare parte efectului de «front-loading» (…) Intensitatea acestui val a depășit așteptările, iar o parte importantă a efectului s-a disipat rapid după aplicare”, explică Csaba Bálint, cercetător RoEM.

August: revenire bruscă la realitate

După vârful din iulie, economia a intrat într-un proces de corecție accentuată. Inflația anuală a urcat în august la 9,9%, puterea de cumpărare s-a redus rapid, iar indicatorii-cheie ai economiei au înregistrat scăderi semnificative: comerțul cu amănuntul s-a diminuat cu aproximativ 4% față de iulie, producția industrială a coborât cu aproape 2%, iar construcțiile au trecut printr-o ajustare de peste 26% după creșterea puternică din luna precedentă.

„În paralel, șomajul a crescut la 5,9% (…) Puterea de cumpărare reală a salariilor s-a deteriorat, impulsul de consum din iulie s-a stins rapid, iar datele din comerț, cu scăderea de circa 4% din august, confirmă tranziția bruscă de la supraîncălzire la ajustare”, spune Béla-Gergely Rácz.

Efectele pachetului fiscal: reduse în 2025, mai puternice în 2026

Măsurile fiscale intrate în vigoare la 1 august vor influența veniturile bugetare din 2025 doar parțial, impactul complet urmând să fie vizibil abia în 2026. În schimb, controlul cheltuielilor poate avea efecte rapide: limitarea birocrației, restricționarea angajărilor în sectorul public și orientarea investițiilor către proiecte finanțate din fonduri europene sunt prioritare.

Economiștii subliniază că restructurarea profundă a administrației este un proces de lungă durată, având în vedere cei 1,3 milioane de angajați din sectorul public. Chiar și așa, fără măsurile deja implementate, deficitul ar fi depășit 9% din PIB în 2025, mult peste nivelul actual prognozat de 8,4–8,6% – un nivel care, chiar redus, rămâne probabil cel mai ridicat din UE.