Economiștii trag un semnal de alarmă: Deficitul bugetar al României ar putea depăși 8% din PIB în 2025, în ciuda noilor măsuri fiscale

În ciuda reformelor fiscale ample și a încercărilor de a crește eficiența aparatului administrativ, obiectivul Guvernului de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025 pare tot mai greu de atins.

Deficitul ar putea depăși pragul de 8% din PIB până la finalul anului, avertizează economiștii Anca Maria Negrescu, Iulia Corlanescu și Alexander Ragea. 

Totuși, analiștii estimează că agențiile de rating nu vor sancționa România, în ciuda acestei evoluții negative. În plus, Banca Națională este așteptată să mențină actualul nivel al dobânzilor în cadrul ședinței programate pentru 8 august, având în vedere că noile majorări de taxe intrate în vigoare la 1 august vor amplifica presiunile inflaționiste, scrie hotnews.ro. 

Deficitul bugetar continuă să crească

În primele șase luni ale anului 2025, deficitul bugetar a ajuns la 3,68% din PIB, față de 3,62% în perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, deficitul a urcat la 69,8 miliarde lei, în creștere cu aproape 10% comparativ cu 63,7 miliarde lei înregistrate în prima jumătate a anului 2024.

Această evoluție reflectă dificultățile autorităților în a echilibra ritmul ridicat al cheltuielilor cu încetinirea creșterii veniturilor. În timp ce veniturile bugetare au crescut cu 12,7% față de anul precedent (în scădere față de 13,6% la final de mai), cheltuielile au avansat într-un ritm constant, de 12,1%.

Reforme fiscale dure, dar insuficiente

Această deteriorare bugetară survine în pofida unui amplu pachet de consolidare fiscală anunțat pe 9 iulie de premierul Ilie Bolojan. Măsurile, intrate în vigoare la 1 august, vizează atât reducerea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor.

Pachetul include majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, precum și creșterea cotelor reduse (pentru alimente, medicamente, energie, horeca, cărți și produse culturale) la 11%, față de nivelurile anterioare de 5-9%.

Alte măsuri vizează creșterea cu 10% a accizelor pentru carburanți, alcool, tutun și produse bogate în zahăr, majorarea taxei pe cifra de afaceri din sectorul bancar de la 2% la 4%, precum și taxarea suplimentară a industriei jocurilor de noroc.

În plus, a fost introdusă o contribuție de asigurări sociale de 10% pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, extinzând astfel baza de impozitare asupra beneficiilor de pensionare.

Piața muncii dă semne de stagnare

În plan social, piața muncii continuă să arate semnale de stagnare. Rata șomajului s-a menținut la 5,8% în luna iunie, însă este cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. Populația activă a scăzut cu 12.000 de persoane față de luna precedentă, ajungând la aproximativ 8,1 milioane de persoane, ceea ce marchează o scădere de 247.000 de persoane comparativ cu iunie 2024.