Banca Transilvania: euro ajunge la 4,25 lei în trei ani

„Economia României ar putea decelera în trimestrele următoare (4,3% în 2017, 3,9% în 2018, 3,2% în 2019) ca urmare a perspectivelor de majorare a costurilor de finanțare. Ne așteptăm însă la redinamizarea investițiilor productive, care să contribuie la consolidarea procesului de convergență economică spre Uniunea Europeană. 
 
În sfera financiară previzionăm majorarea graduală a costurilor de finanțare pe plan global, cu impact asupra direcției fluxurilor de capital. Nivelul primei de risc pe piața de capital se va menține ridicat dacă nu vom asista la o redinamizare a investițiilor și a productivității în economia mondială”, remarcă Andrei Rădulescu, economist senior la BT. 
 
Informatica, noua stea a economiei 
 
În trimestrul III al anului trecut, produsul intern brut al ţării (PIB) a avut o creştere de 0,6%, în atenuare de la 1,5% în trimestrul precedent, economia internă, de 4,3%, în comparaţie cu 6%, iar consumul privat, de 7%, faţă de 10,8%. Dacă exporturile au crescut cu 6,9%, importurile s-au majorat mai accelerat, cu 7,6%. 
 
Investiţiile productive au stagnat, dată fiind intensificarea provocărilor de politică economică înainte de alegerile din România şi din SUA. Unele companii au amânat investiţiile până la momentul eliminării taxei pe construcţiile speciale şi a accizei suplimentare la carburanţi (1 ianuarie 2017). Totuşi, investiţiile străine au urcat la 3,7 miliarde de euro, cu un avans de 35% în perioada ianuarie-noiembrie.
 
Analiza dinamicii economiei confirmă rolul informaticii şi comunicaţiilor de stea a economiei, cu un avans de 13,8% la nouă luni, creşteri având loc şi în sectoarele comerţ, reparare auto-moto, transport, depozitare, hoteluri-restaurante, în timp ce industria şi construcţiile au avut ritmuri de creştere mai reduse. Numărul şomerilor a coborât cu 14,1%, până la 521.000 de persoane, un minim istoric, iar rata şomajului s-a diminuat la 5,7%, cel mai redus nivel din 2008 încoace.
 
Alegerile au amânat deciziile majore
 
Piața financiară a resimțit în decembrie climatul macrofinanciar extern și factorii
macroeconomici și politici interni. Intensificarea percepției de risc privind politicile de după alegerile generale și contextul internațional (caracterizat prin majorarea costurilor de finanțare și aprecierea dolarului) au condus la creșterea ratelor de dobândă și la deprecierea monedei naționale.
 
Raportul euro/leu a fluctuat în decembrie în intervalul 4,49-4,54 la BNR, în tendință ascendentă, determinată de intensificarea percepției de risc, pe fondul preocupărilor privind deciziile de politică fiscal-bugetară și de politică de venituri de după alegeri. Bursa a crescut pe fondul undei de optimism din piețele externe și a semnalelor economice și politice interne (evitarea unei crize politice). 
 
Leu mai puternic, dobânzi mai mari
 
La prima ședință din 2017, Banca Naţională a menținut dobânda de referință la 1,75% și nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit la 8%, respectiv 10%. BNR a semnalat o atitudine vigilentă pe viitor, pe fondul preocupărilor privind factorii de risc externi și interni, cu impact asupra stabilității prețurilor și a stabilității financiare.
 
„Pe plan intern ne așteptăm ca inflexiunea dinamicii anuale a prețurilor de consum, coroborată cu măsurile de relaxare fiscal-bugetară într-o perioadă în care economia evoluează la un ritm peste potențial să determine banca centrală să lanseze un nou ciclu monetar în 2017. Prin urmare, pe piața monetară prognozăm o creștere graduală a ratelor de dobândă în trimestrele următoare.
 
Previziunile pentru economie pe termen mediu și perspectiva ca BNR să inițieze ciclul monetar postcriză înainte de Banca Centrală Europeană sunt factori care ar putea determina scăderea cursului de schimb. Nivelul mediu anual euro/leu ar putea să scadă de la 4,49 în 2016 la 4,46 în 2017, l 4,32 în 2018, respectiv la 4,25 în 2019”, subliniază analiza BT.
 
România văzută de la Cluj
(2017, 2018, 2019)
 
PIB nominal.............175 mld. euro........193 mld. euro.......208 mld. euro
Exporturi..................5,7%.....................6,0%...................5,3%
Importuri.................6,9%.....................6,8%...................6,7%
Inflaţie....................1,8%.....................2,5%...................2,6%
Rată şomaj..............5,8%.....................5,6%...................5,5%
Datorie publică.........38,1%...................36,1%..................35,3%
Deficit bugetar..........3,0%....................2,5%....................2,5%
Euro/leu...................4,46.....................4,32.....................4,25
 
Surse: INS, Eurostat, Ameco, CE, BT