Construcțiile intră în 2026 cu frâna trasă, dar piața rămâne activă. Ce urmează pentru Cluj și sectorul imobiliar. Președinta PSC Transilvania: “Anul 2025 ne-a afectat grav”

Anul 2025 s-a dovedit a fi unul dificil pentru piața construcțiilor, pe fondul modificărilor fiscale. 

Modificările fiscale de la nivel național au pus presiune asupra sectorului construcțiilor, forțând companiile să se adapteze rapid noilor condiții economice și legislative.

“Anul 2025 a început extraordinar, aveam extrem de mult de lucru pe partea de PNRR, tot sectorul era foarte activ. Guvernul a simțit nevoia să intervină, nu neapărat într-un mod fericit. Știm că s-au tăiat atunci foarte multe prin OUG 41 și OUG 52. S-a renunțat la multe dintre proiectele incipiente sau proiectele licitate și neîncepute. Ne-a afectat grav, în primul rând pe partea de cashflow, apoi pe partea de predictibilitate și capacitate de lucru. Din păcate, a fost o frână importantă care s-a pus. Ne-am repliat pe segmentele rămase, în multe cazuri insuficiente și din nefericire unele companii au început să resimtă instabilitatea, unele au intrat în insolvență”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ, Alexandra Stoica, președinta Patronatului Societăților din Construcții - Filiala Transilvania și directorul general DAS ENGINEERING.  

Dezvoltatorii din sectorul construcțiilor spuneau însă pe final de 2025 că au trebuit să se adapteze realităților fiscale. Constructorii, inclusiv firmele din zona imobiliară s-au adaptat noilor taxe, mai ales a TVA-ului majorat și au căutat soluții pentru a menține business-urile din construcții/imobiliare pe linia de plutire. 

Deși anul 2025 a adus provocări semnificative prin reformele fiscale și întârzierile administrative, piața construcțiilor a dat dovadă de reziliență, iar activitatea a rămas la un nivel bun, inclusiv în județul Cluj, unde dinamica autorizațiilor indică o mișcare constantă a sectorului.

În luna noiembrie 2025, în județul Cluj s-au eliberat 125 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 49 autorizații mai multe decât în luna noiembrie 2024 și cu 12 autorizații în plus față de luna anterioară, potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Cluj. Față de luna octombrie 2025, numărul autorizațiilor de construire a scăzut în mediul urban (cu 47,2%), iar în mediul rural au crescut (cu 37,7%).

În perioada 01.01-30.11.2025, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate pe total județ a fost de 1.198, cu 144 autorizații mai puține comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024. Reducerea numărului de autorizații eliberate s-a înregistrat în mediul rural (-217 autorizații), în timp ce în mediul urban a avut loc o creștere a acestora (+73 autorizații).

Ce va fi în 2026 

“Am intrat în anul 2026 cu frâna de mână trasă, pentru că Guvernul trebuie să aibă grijă de deficitul bugetar și nu dorește să finanțeze sau cofinanțeze noi proiecte europene, dar și din cauza faptului că suntem pe un final de exercițiu bugetar european. Următoarea perioadă de exercițiu de finanțare europeană este 2028 - 2034, moment în care am fost asigurați și de la nivelul Ministerului Fondurilor Europene și de la nivel de Guvern că vor veni noi finanțări consistente și complexe. Sperăm că nu vom fi foarte afectați până atunci”, a mai precizat pentru ZIUA de CLUJ, Alexandra Stoica. 

Cluj-Napoca, cel mai scump oraș din țară

La începutul anului 2026, piața rezidențială din Cluj-Napoca își păstrează poziția de cea mai scumpă din România pentru achiziția de locuințe. 

Prețul apartamentelor noi a depășit pragul de 3.300 de euro/mp utili. 

Cu toate acestea, creșterea anuală a prețurilor pentru apartamentele noi din Cluj-Napoca a fost cea mai redusă dintre marile centre urbane, avansul fiind de doar 5%.

În schimb, locuințele vechi, situate în imobile finalizate înainte de anul 2000, au înregistrat o majorare semnificativ mai rapidă, cu un plus de 11% într-un singur an, ajungând la un preț mediu de 3.227 euro/mp util.