Un pod, un parking, benzi dedicate. Bilanțul Clujului în 2017

Bilanțul Clujului cuprinde obiective finalizate, dar și unele, multianuale, pornite de la zero și în curs de realizare.

Podul Traian, parkingul Negoiu, introducerea benzilor dedicate, pietonalizarea laturii vestice a Pieței Unirii, extinderea capacității Sălii Polivalente și finalizarea cu succes a primei campanii de bugetare participativă. Bine, hai să spunem și deblocarea demersurilor pentru realizarea centurii metropolitane, deși deocamdată nu avem decât niște semnături pe câteva pagini de protocoale. Dacă ar fi ca Primăria să își schițeze în câteva cuvinte realizările pe 2017, cam acestea ar fi. Proiecte au fost mai multe: unele realizate, unele în curs de realizare, altele doar enunțate. De cele mai importante ne vom aminti astăzi împreună.

Podul Traian a fost complet reconstruit. Lucrările au început în august 2016 și au fost finalizate la 30 iunie anul acesta. Timp de aproape un an, circulația pe zona centrală a fost serios afectată de închiderea legăturii dintre Piața Mihai Viteazu și străzi precum Decebal sau Traian. Investiția a fost de aproape opt milioane de lei, iar banii au fost plătiți din bugetul local și ar urma să fie decontați din Programul național de dezvoltare locală (PNDL). Podul are patru benzi de circulație, fiecare de câte 3,5 m, două piste de biciclete, a câte 1,6 m, și două trotuare cu lăţimea variabilă, între 2,25 şi 3,5 m. În 7 decembrie, o echipă a Primăriei a mai bifat o etapă de recepție pentru obiectivul care este garantat pentru 60 de ani.

Parkingul Negoiu a fost început în 2013 și terminat în 30 noiembrie 2017, deși trebuia predat încă din 2015. Firma care a câștigat licitația a intrat în faliment, iar municipalitatea a trebuit să găsească o soluție. Cum la momentul licitației, câștigătorul avea un asociat, o societate din Brașov, a fost invitată aceasta să finalizeze proiectul. Construcţia are 372 de locuri de parcare și 5 etaje. Procesul de recepție a fost început în 4 decembrie, iar Emil Boc a spus că, în opinia sa, parkingul ar urma să devină funcţional din ianuarie 2018. Investiția s-a ridicat la opt milioane de lei și a fost plătită din bugetul municipiului.

Benzile dedicate nu au însemnat o investiție foarte mare, din punct de vedere financiar, dar a fost o decizie dificil de implementat. Municipalitatea s-a străduit să nu afecteze numărul de benzi pe care îl foloseau înainte șoferii și să compenseze, într-o oarecare măsură, locurile de parcare pierdute. Benzile dedicate funcționează acum din zona bisericii Sf. Petru până la ieșirea de pe strada Memorandumului, respectiv în piețele Cipariu și Ștefan cel Mare. Marea provocare pentru viitor va fi însă extinderea benzii pe strada Moților, extrem de circulată pe relația spre Mănăștur - Florești, unde sunt acum două benzi pe sens.

După ani de amânări, în 2017 s-a încheiat etapa a doua a procesului de pietonalizare a Pieței Unirii. De Zilele Clujului, centrul a avut o față nouă, mult mai agreabilă. Proiectul prevede și pietonalizarea laturii estice, dar aceasta este o nouă poveste care va presupune multă răbdare.

Sala Polivalentă a fost închisă parțial două luni și complet încă patru. Efortul s-a făcut pentru ca obiectivul care a transformat Clujul într-o capitală sportivă să poată găzdui Eurobasket 2017. De la 7.200, capacitatea a fost extinsă până la finalul lunii august la 9.300 de locuri. Pau Gasol au găsit o sală elegantă, cu nimic mai prejos decât cele în care era obișnuit să joace baschet. Tot în Polivalentă au evoluat gimnaștii României, la primul European găzduit de țara noastră după 60 de ani. Prin exercițiile și rezultatele lor de la Cluj, Cătălina Ponor și Marian Drăgulescu ne-au făcut să ne simțim ca pe vremea când gimnastica era o afacere românească.

Primarul Emil Boc a fost să viziteze, la începutul verii, orașul înfrățit Braga (Portugalia). A revenit de acolo cu planul complet al bugetării participative, care a fost pus în aplicare numaidecât. În noiembrie și-a arătat și roadele: 15 proiecte propuse de clujeni au fost considerate eligibile și vor schimba detalii importante ale calității vieții. Vorbim aici despre treceri de pietoni suprailuminate, piste pentru bicicliști, autobuze școlare cu circuit închis și chiar toalete publice. Bugetare participativă s-a derulat on-line, iar administrația își mută tot mai multe activități în mediul vitual: se pot depune documente, există o aplicație de parcare și una de depunere a sesizărilor.

În timp ce se realizau toate aceste proiecte, revenea obsesiv discuția despre centura metropolitană. Opinia municipalității este că șoseaua Gilău - Apahida, de 38 de kilometri, ar rezolva problema traficului furibund din oraș. Clujul a așteptat vreo 9 luni din 2017 să vină CNAIR să facă studiile de fezabilitate, apoi a decis să ia taurul de coarne și să demareze proiectul pe propriile puteri. În decembrie s-a semnat prin care Ministerul Transporturilor și CNAIR acceptă ca municipiul să întocmească studiul de fezabilitate și detaliile tehnice de execuție pentru această lucrare ce apare în masterplanul general de transport. Practic, odată lucrurile demarate, se va putea trece și la deblocarea marilor proiecte imobiliare, aflate în stand-by din cauza traficului. Teoretic, centura ar trebui să fie circulabilă cel târziu la 1 ianuarie 2024.

La începutul anului, Primăria a promis începerea lucrărilor la trei noi parkinguri, dar acest lucru nu s-a întâmplat. S-a vorbit și despre un patinoar nou, dar a fost amânat pentru anul viitor. Aici municipalitatea se poate scuza cu ușurință: arhitecții au venit cu o altă idee, patinoar lângă Cluj Arena în loc de patinoar pe lac, iar această idee va intra în desfășurătorul pe 2018.

Valoarea bugetului general pe 2017 a fost de 1.350.999.000 lei, din care peste 400 de milioane de lei au fost dedicați dezvoltării.