De unde se adună banii pentru transformarea Clujului în Capitală Culturală Europeană

Funcţionarea Asociaţiei în 2013 va avea nevoie de 150.000 de euro, potrivit conducerii acesteia. Alături de cele două companii deja anunţate, care vin cu 87.500 de euro, vor contribui cu bani încă două grupuri private, unul din industria telecom, celălalt din zona financiară.

Parteneriatul prin care producătorul de medicamente Terapia Ranbaxy susţine oficial cu 50.000 de euro candidatura Clujului a fost semnat chiar ieri. Ursus contribuie cu 37.500 de euro, după cum a fost anunţat încă de anul trecut. Pentru completarea bugetului de 150.000 de euro, conducerea asociaţiei negociază cu încă două companii, ale căror nume nu au fost făcute publice deocamdată. „Proiectul Cluj Capitală Culturală Europeană nu e doar un proiect cultural, e proiectul unei generaţii viitoare. Prin acest titlu Clujul are şansa să devină un pol economic, academic, cultural. Vom sprijini proiectul cu 50.000 de euro şi sper ca în următorii ani să putem susţine la fel acest demers al Clujului", a declarat Dragoş Damian, manager general al Terapia. Dacă primarul Emil Boc a aminit că proiectul Capitalei Culturale este unul „al comunităţii", prefectul Gheorghe Vuşcan a fost ceva mai tranşant. „M-aş aştepta ca şi alte companii din Cluj să vină cu sprijin. Există companii care s-au adăpat de la banul public şi încă nu au dat nimic în schimb comunităţii", a spus Vuşcan, precizând că este vorba de companii care au contractat lucrări publice în diverse sectoare, de la construcţii la salubritate. „Sprijinind cultura pentru 2021, companiilor care se alătură acestui proiect li se va întoarce înzecit investiţia", a dat asigurări şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan. Potrivit directorului Asociaţiei, Florin Moroşanu, fondurile bugetate pentru 2013 vor merge înspre cheltuielile de funcţionare ale structurii, salarii, deplasări, pregătirea strategiei culturale. „Până în iunie nu putem vorbi despre lansarea unei candidaturi comune cu alte oraşe, fiindcă aşteptăm decizia care se va lua în iunie la nivelul forurilor europene în privinţa noilor criterii de selecţie a candidaţilor la titlu din 2020 încolo", a explicat Moroşanu.

Acesta nu a detaliat deocamdată calendarul de lucru pentru anul care tocmai a început, precizând că acesta va fi făcut public în perioada următoare. Necunoscută rămâne deocamdată şi formula în care Clujul intră în bătălia pentru titlul de Capitală Culturală - singur sau în parteneriat cu unul sau mai multe oraşe vecine. Amintim că recent, din partea adminsitraţiei din Alba Iulia a venit o declaraţie de intenţie privind o posibilă candidatură comună a celor două oraşe. „Decizia se va lua după analize serioase cu specialişti, pentru a vedea care este cea mai bună variantă pentru noi. Deocamdată nu refuzăm nimic. Oricum, nu am primit încă o propunere oficială", a precizat primarul Emil Boc. Moroşanu a subliniat însă că titlu, dacă va fi câştigat, va fi obţinut în numele Clujului, având în vedere că, titlul se alocă unui oraş, chiar în cazul în care acesta face parte dintr-o asociere. Conform regulamentelor, aplicaţia se depune (şi se câştigă) în numele oraşului lider de proiect.

Până la finalul anului, oraşul ar trebui să aibă o strategie culturală, care deja se află în lucru, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană. „Noi ne-am asumat să întocmim această strategie, care va fi creionată prin implicarea inclusiv a operatorilor culturali", a precizat Rariţa Zbranca, membră a asociaţiei. „Rolul nostru nu este să facem proiecte culturale, acestea trebuie gândite de operatori culturali. Noi însă vom veni cu această strategie, prin care trebuie să răspundem la două întrebări esenţiale - cine suntem şi ce dorim", a completat Moroşanu.

Luminiţa SILEA

Kristina REŞTEA