Clujul află săptămâna aceasta dacă se numără printre finaliştii competiţiei Capitală Europeană a Culturii în 2021

14 din România, între care şi Cluj-Napoca, candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Dosarele de candidatură vor fi analizate în perioada 7-10 decembrie, iar lista oraşelor calificate în finala competiţei va fi anunţată pe 11 decembrie, la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută de Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, eveniment la care vor participa şi reprezentanții Comisiei Europene (CE).

Candidaturile oraşelor sunt evaluate de un juriu format din 12 experiţi numiți de CE, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene (UE) și Comitetul Regiunilor. Între aceştia se numără şi doi experţi naţionali, numiţi de Ministerul Culturii, în consultare cu CE şi în urma validării oficiale a acesteia din urmă.

Din juriu fac parte Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Steve Green, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Anton Rombouts, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Raluca Velisar, Agnieska Wlazel, Suzana Žilič Fišer. Conform instrucțiunilor primite din partea instituțiilor europene, audierile orașelor nu vor fi deschise publicului.

"Pentru etapa finală a competiţiei, juriul va invita doar orașele care dețin, în opinia sa, o reală șansă de a câștiga titlul 2021, să-și revizuiască și să-și completeze candidaturile", se arată într-un comunicat remis presei. Etapa finală a competiţiei este preconizată să aibă loc în perioada august-septembrie 2016. 

Propunerile celor 14 oraşe din România ce râvnesc la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, adică Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureş şi Timişoara, pot fi consultate online. 

Participarea municipiului Cluj-Napoca la programul UE ar urma să beneficieze de o finanţare de 35 de milioane de euro. Din această sumă, Primăria Cluj-Napoca ar urma să aloce, din 2017 până în 2022, 15 milioane de euro.

Până în 2019 ar urma să fie acordaţi câte 750.000 de euro anual, pentru ca în 2020 finanţarea să crească la 1,5 milioane de euro. În 2021, anul în care, în cazul în care Clujul câştigă titlul, se vor aloca 7,5 milioane de euro pentru sprijinirea proiectului, în timp ce în 2022 vor fi date alte 3,75 de milioane de euro.

Cele 15 milioane de euro devin accesibile doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul. Suma reprezintă rezultatul unei analize comparate a bugetelor alocate de către oraşe candidate la titlu şi acoperă cheltuielile de implementare a programului de candidatură.

În cei şase ani menţionaţi Guvernul României ar urma să sprijine proiectul Capitalei Europene a Culturii cu 10 milioane de euro, în timp ce Consiliul Judeţean Cluj va aloca şase milioane de euro: câte 375.000 din 2017 până în 2019, 750.000 în 2020, 3,5 milioane în 2021 şi 625.000 în 2022. Alte 1,5 milioane de euro vor fi atrase de la UE, iar sponsorizările vor însuma 2,5 milioane de euro.

Bugetul total, de 35 de milioane de euro, se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Asociaţia Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană, condusă de Florin Moroşanu, a anunţat încă din martie principalele teme ale programului de candidatură. Acestea sunt nouă la număr: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj. Prezentarea pe larg AICI.

În 2021, pe lângă România şi Grecia, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut și de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă.