UBB trage un semnal de alarmă: România este pe locul 1 în topul articolelor științifice publicate pe bani

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca atrage atenția asupra efectelor tot mai vizibile ale fenomenului „Gold Open Access”, în care autorii plătesc pentru publicarea articolelor științifice.

Comunitatea Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a organizat o dezbatere cu referire specifică la modalitățile de publicare științifică și la efectele pe care fenomenul îl are asupra calității științei și a clasamentelor universitare internaționale.

Una dintre cele mai importante concluzii ale întâlnirii este legată de expansiunea accelerată a sistemului „Open Access”, în special a modelului „Gold Open Access”, în care autorii sau instituțiile plătesc pentru publicarea articolelor, acestea devenind ulterior disponibile gratuit pentru public.

Potrivit analizelor prezentate de președintele Consiliului Științific al UBB, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, România ocupă primul loc între cele mai productive 50 de țări din lume în ceea ce privește ponderea publicațiilor realizate în regim „Gold Open Access”.

„Analizele Consiliului Științific al UBB, prezentate de președintele acestuia, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, au reliefat că, între cele mai productive 50 de țări din lume în 2025 ca număr de publicații în general, România este pe prima poziție când vine vorba de publicat în regim de „Gold Open Access”, cu 53%. Spre comparație, SUA, Anglia sau Germania publică doar 23-28% „Gold Open Access” în 2025. Dacă ne uităm doar la cea mai mare dintre editurile specializate în „Gold Open Access”, România publică acolo în anul 2025 32% dintre lucrările sale – din nou locul întâi între țările dezvoltate (cele mai productive 50 de țări din lume), în timp ce mari universități americane au astfel de contribuții sub 3% din totalul publicațiilor”, arată UBB într-un comunicat.

În cadrul dezbaterii s-a subliniat că accesul liber la cercetare a avut un rol important în democratizarea cunoașterii, însă a generat și efecte secundare îngrijorătoare.

Printre acestea se numără creșterea exponențială a numărului de publicații fără o evoluție similară a numărului de cercetători, variații tot mai mari în ceea ce privește calitatea lucrărilor și creșterea numărului de retrageri ale unor articole din motive etice sau științifice.

Prorectorii UBB, profesorii Markὀ Bálint, Adrian Petrușel, Szász Levente, au avertizat că aceste tendințe pot influența artificial poziționarea universităților în rankingurile internaționale, unde accentul cade în principal pe numărul de articole publicate.

Aceștia au subliniat  că odată cu creșterea exponențială a publicațiilor de tip articole în noua paradigmă, „cantitatea bate calitatea", astfel că, în noul context, există riscul ca logica să se inverseze, iar volumul publicațiilor să conteze mai mult decât valoarea lor științifică.

Potrivit UBB, la nivel european și internațional se observă deja o tendință de recalibrare a sistemului de publicare științifică. Accentul începe să se mute spre modele precum „Diamond Open Access”, unde costurile sunt suportate de instituții sau de stat, și „Green Open Access”, care permite distribuirea liberă a cercetărilor după publicare, în anumite condiții.

„Pornind de la aceste tendințe europene/internaționale și de la comentariile comunității UBB din timpul dezbaterii, Universitatea va promova aceste tendințe ca strategie instituțională. De asemenea, pornind de la dezbaterea avută, UBB va păstra raportarea la bunele practici instituționale generale și specifice fiecărui domeniu, fără distorsionarea acestora, de dragul creșterii artificiale a impactului/vizibilității”, anunță universitatea din Cluj-Napoca.

Prin această dezbatere, UBB spune că dorește să tragă un semnal de alarmă atât pentru mediul academic, cât și pentru societatea românească, susținând o dezvoltare bazată pe cercetare riguroasă, integritate și performanță autentică.

„UBB va urmări tendințele de la nivel european și internațional, racordându-se constant la cele mai bune practici academice de acest tip, exprimate de comunitățile academice de prestigiu din care face parte, mai ales GUILD (organizația unora dintre cele mai importante universități europene focalizate pe știință - https://www.the-guild.eu/) și EUTOPIA (alianță a universităților europene - https://eutopia-university.eu/). De asemenea, ca una dintre universitățile de referință ale țării, trage prin astfel de analize un semnal de alarmă pentru mediul academic și societatea românească, pentru a întări știința și dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere” - mai transmite UBB.