Săptămâna Mare | Tradiții în satul clujean / Ce făceau feciorii care urmau să plece la cătănie

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este o perioadă de doliu, de tristețe, iar în satul tradițional nu era îngăduită munca la câmp pentru că se spunea că „e mare păcat să muncești când Domnul Hristos pătimește”.

Potrivit Centrului Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, oamenii posteau, iar fiecare zi din această săptămână era dedicată ultimelor pregătiri pentru marea sărbătoare.

Astfel, până miercuri, casele și gospodăriile trebuie să fie gata pregătite pentru Înviere. Casele erau văruite, zestrea era scoasă la soare, împrospătată și primenită, iar hainele noi, de sărbătoare, trebuiau terminate pentru fiecare membru al familiei.

Toaca răgutelor, obicei din satul clujean Buru

În satul Buru din județul Cluj, zona Munților Apuseni, în prima zi a Săptămânii Mari, era mai demult o tradiție ca feciorii care urmau să plece la cătănie să aducă din pădure un trunchi înalt de paltin. Lemnul, ales după rezonanță, era folosit pentru a ciopli „toaca satului”, sau „toaca răgutelor” . În timp ce coborau de pe munte cu lemnul tras de 12 feciori, aceștia cântau și își luau rămas bun de la sat.

După ce era cioplită și numele celor care au făcut-o erau scrise pe ea, „toaca răgutelor” era atârnată în curtea bisericii și bătută continuu din Joia Mare până a treia zi de Paști. După aceea, era păstrată în podul bisericii.

Foto: Toacă, biserica din Tăuți, jud. Cluj, unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj