Scrisul de mână ar putea indica primele semne ale declinului cognitiv

Modul în care o persoană scrie de mână ar putea ascunde indicii timpurii despre declinul cognitiv și riscul unor boli neurodegenerative, sugerează mai multe studii recente.

De la viteza scrisului și dimensiunea literelor până la presiunea exercitată pe hârtie, schimbările aparent banale pot reflecta modificări subtile ale creierului. Oamenii de știință cred că schimbările din felul în care scriem pot deveni un indicator timpuriu al degradării cognitive, pentru că scrisul de mână, spun specialiștii, este un proces complex care implică memoria, coordonarea motorie, atenția și limbajul.

Studiile anterioare au descoperit că abilitățile de scris de mână scad în cazul afecțiunilor precum boala Alzheimer, subliniind legătura cu funcția cognitivă.

Potrivit unor cercetări recente, persoanele aflate în stadii incipiente de declin cognitiv tind să scrie mai lent, cu litere mai mari sau cu mișcări mai puțin fluide comparativ cu persoanele sănătoase. 

Studiul condus de o echipă de la Universitatea din Évora, Portugalia, a implicat și scrierea de propoziții după dictare vocală. La această probă, care necesită o combinație de ascultare, memorare, conversie a sunetelor în text și scriere fizică, persoanele diagnosticate cu deficiențe cognitive au avut tendința de a scrie mai mult timp cu fiecare mișcare de pix și de a folosi mai multe mișcări și mișcări mai mici pentru a finaliza sarcina.

Aceste descoperiri susțin ideea că declinul cognitiv reduce capacitatea creierului de a compensa în timpul sarcinilor dificile, ceea ce înseamnă că rețelele sale motorii-executive de bază devin suprasolicitate. Dacă acest lucru este adevărat, atunci sarcinile care accesează aceste căi cerebrale ar putea dezvălui semne de declin cognitiv, arată sciencealert.com.

De asemenea, o analiză publicată în Journal of Alzheimer’s Disease arată că boala Alzheimer poate afecta mai multe componente ale scrisului de mână, inclusiv organizarea spațială, forma literelor și ritmul mișcărilor.

Cercetătorii spun că astfel de modificări ar putea deveni, în viitor, instrumente non-invazive pentru detectarea precoce a unor afecțiuni neurologice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială și machine learning sunt deja testate pentru a analiza automat mostre de scris și pentru a identifica tipare asociate îmbătrânirii cognitive.

Totuși, experții avertizează că schimbările în semnătură sau scris nu reprezintă singure dovezi ale unei boli. Un studiu publicat în Aging Clinical and Experimental Research a arătat că semnătura rămâne relativ stabilă chiar și la persoane diagnosticate cu demență, ceea ce înseamnă că analiza scrisului trebuie interpretată cu prudență și împreună cu alte evaluări medicale.

De menționat că există studii care arată că scrisul de mână poate avea și efecte benefice asupra creierului. Comparativ cu tastarea, scrisul de mână activează mai intens anumite conexiuni neuronale implicate în învățare și memorie.