Peste 12.000 de români au fost diagnosticați cu Alzheimer într-un singur an. INSP: Numărul real este probabil mult mai mare

Peste 12.000 de cazuri noi de boală Alzheimer au fost raportate în România de medicii de familie în 2025, însă numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, avertizează Institutul Național de Sănătate Publică.

Un număr de 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer au fost raportate în 2025 de medicii de familie, însă numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, întrucât numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt depistate în stadii avansate, informează Institutul Național de Sănătate Publică, cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual pe 21 septembrie.

Potrivit INSP, estimările publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation indică o creștere accelerată a prevalenței demenței în România, de la 341.195 de cazuri în 2019 la 577.177 de cazuri în 2050.

Institutul Național de Sănătate Publică se alătură campaniei internaționale de informare și conștientizare, promovând mesajul „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența”. Tema din acest an evidențiază importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor demenței, a accesului la diagnostic și la servicii de îngrijire și sprijin, contribuind la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate și a familiilor acestora.

Specialiștii atrag atenția că un diagnostic precoce și corect poate facilita accesul la intervenții medicale și sociale adaptate, însă teama de diagnostic și stigmatizarea reprezintă în continuare bariere importante. Potrivit datelor citate de INSP, 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obținerea unui diagnostic.

În România, îmbătrânirea populației reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea numărului persoanelor diagnosticate cu demență.

Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani.

Alți factorii de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.

Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor.

Conform INSP, dovezile științifice arată că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau chiar prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demență.

Printre măsurile recomandate pentru reducerea riscului de declin cognitiv se numără practicarea regulată a exercițiilor fizice, menținerea unei vieți sociale active, adoptarea unei alimentații echilibrate, stimularea mentală prin învățarea de lucruri noi și jocuri de strategie, respectarea unui program regulat de somn și reducerea stresului. De asemenea, specialiștii recomandă renunțarea la fumat și reducerea sau evitarea consumului de alcool.

Când este recomandat să consultați un medic?

Mai multe afecțiuni pot provoca pierderi de memorie sau alte simptome asociate demenței, iar unele dintre acestea pot fi tratate. Dacă observați probleme de memorie sau alte dificultăți legate de gândire, adresați-vă unui medic sau altui profesionist din domeniul sănătății.

Dacă sunteți îngrijorat de modificările cognitive observate la un membru al familiei sau la un prieten, încurajați-l să consulte un specialist și, dacă este posibil, oferiți-vă să îl însoțiți la consultație.

În România, pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. Există centre specializate care oferă evaluări cognitive complexe și monitorizare pe termen lung prin echipe multidisciplinare dedicate tulburărilor de memorie, contribuind la stabilirea unui diagnostic corect și la inițierea timpurie a unui plan de îngrijire adaptat fiecărui pacient. Specialiștii recomandă un consult geriatric preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar și în absența unor simptome evidente.