O vitamină consumată zilnic este asociată cu o creștere cognitivă de 13% în demența incipientă

O vitamină banală ar putea avea un efect surprinzător asupra funcției cognitive în stadiile incipiente ale demenței.

Un studiu recent a identificat o legătură între administrarea zilnică de vitamina D și scoruri cognitive cu aproximativ 13% mai mari, însă cercetătorii avertizează că rezultatele sunt preliminare.

Studiul, publicat în revista Sleep Medicine, a analizat legătura dintre administrarea suplimentelor cu vitamina D, funcția cognitivă și tulburările de somn la persoane cu deficit cognitiv ușor (MCI), o afecțiune considerată un posibil stadiu timpuriu al demenței.

Cercetătorii au analizat 54 de adulți cu vârsta de cel puțin 50 de ani, toți având un diagnostic sau suspiciune de deficit cognitiv ușor și prezentând, de asemenea, tulburări de somn. Participanții au fost evaluați cu ajutorul testului Montreal Cognitive Assessment (MoCA), utilizat pentru aprecierea funcțiilor cognitive, scrie Science Alert.

Ceea ce a atras atenția cercetătorilor a fost faptul că, în cazul participanților care au declarat că iau cel puțin 5.000 UI de vitamina D pe zi, s-a observat o creștere cu aproximativ 13% la testul cognitiv MoCA, echivalentul unei diferențe de 3,78 puncte, comparativ cu persoanele care nu luau suplimente cu vitamina D. Atât vitamina D2, cât și vitamina D3 au fost asociate cu rezultate similare. În schimb, pentru dozele mai mici, diferențele observate nu au fost suficient de mari pentru a fi considerate semnificative statistic.

Cercetătorii menționează, totodată, că 5.000 UI este puțin peste aportul zilnic maxim recomandat de vitamina D, care este de 4.000 UI, o cantitate considerată în general a fi limita superioară sigură pentru a evita dezvoltarea hipercalcemiei, astfel că este important să se înțeleagă că observațiile din acest studiu restrâns nu sunt niciun fel de recomandare actualizată despre cât de multă vitamina D ar trebui să ia oamenii. Este vorba doar de o constatare preliminară a unui studiu de mici dimensiuni, despre care cercetătorii spun că justifică analize suplimentare în cercetări ulterioare care să implice grupuri mai mari de participanți.