Epidemii versus reacţii adverse. Cum a afectat mişcarea anti-imunizare rata vaccinării în ţara noastră

În ultimii ani, vaccinarea a devenit una dintre cele mai controversate probleme la nivel mondial. Aşa cum era de aşteptat, mişcarea anti-imunizare şi-a făcut loc şi în România, lucru care se vede în statistici, după cum mărturisesc medicii.

În ultimii ani, în România, rata vaccinării a scăzut dramatic, în unele cazuri cu mult sub nivelul de siguranţă de 95% recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Din cauza unor discuţii contradictorii pe această temă şi a unor tabere pro sau contra vaccinat, tot mai mulţi părinţi au întrerupt imunizarea copiilor, de frica unor reacţii adverse. Medicii spun însă că reapariția unor boli infecţioase cum sunt rujeola și rubeola, spre exemplu, rămân o amenințare constantă oriunde se înregistrează lacune de imunizare.

"Faţă de acum zece ani am ajuns acum să avem o acoperire şi de 60-70% pentru unele vaccinuri, ceea ce înseamnă un foarte mare risc pentru izbucnirea unor epidemii. Refuzul vaccinării este una din problemele cu care ne confruntăm la cabinet, care duce la scăderea acoperirii vaccinale şi, în timp, bolile se vor întoarce pentru că dacă nu avem o acoperire măcar de 90 la sută, riscul unei epidemii este mare", a declarat medicul de familie Emiliana Costiug.

Ca urmare a scandalurilor legate de siguranța vaccinurilor, în ţara noastră a apărut o adevărată mişcare anti-vaccinare, iar internetul este plin de păreri ale unor români care se declară împotriva acestei proceduri medicale. Cei mai mulţi părinţi evită vaccinul ROR, menit să protejeze copii de rujeolă, oreion şi rubeolă.

"În principal vaccinul de la 1 an, ROR, în legătură cu care a fost un scandal în presă în urmă cu mai mulţi ani şi care deşi a fost infirmat şi au trecut ani de atunci, totuşi părinţii refuză acest vaccin. Dovada este că ne-am confruntat cu o epidemie de rujeolă acum trei ani, iar acum, în judeţele Cluj şi Bistriţa, avem din nou cazuri de rujeolă. Şi apoi sunt şi părinţi care refuză toate vaccinurile, fără să conştientizeze riscul la care îşi supun copilul neprotejându-l în niciun fel de boli care pot fi fatale şi care nu pot fi prevenite printr-o igienă riguroasă, de exemplu", a precizat Costiug.

Pe de altă parte, cei care aleg să îşi imunizeze copiii împotriva unor boli infecţioase se confruntă de multe ori cu lipsa acestora din cabinetele medicilor şi chiar din farmacii. Asta pentru că există perioade în care stocurile sunt pur şi simplu epuizate, iar medicii aşteaptă chiar şi luni la rând suplimentări de la Ministerul Sănătăţii, fiind nevoiţi să reprogrameze micuţii pacienţi pentru recuperarea vaccinării.

Societatea Națională de Medicină Familiei (SNMF) atenţionează că scăderea acoperirii vaccinale în România poate fi responsabilă și de creșterea numărului de decese prin boli prevenibile prin vaccinare. SNMF subliniază că vaccinarea salvează anual de la moarte între două și trei milioane de vieți.

Săptămâna Internațională a Vaccinării (care de derulează în aceste zile) a fost inaugurată de OMS în 2003, pe cele două continente americane, iar în 2005 a fost adoptată în Europa, sub numele de Săptămâna Europeană a Vaccinării, cu scopul de a aduce în atenția factorilor decizionali și a populației importanța vaccinării în menținerea sănătății indivizilor și a societății.