„Dacă ar sta toată lumea acasă, am scăpa de coronavirus”

„Dacă ar sta toată lumea acasă, am scăpa de coronavirus”

Dacă îi izolăm pe toți locuitorii 21 de zile acasă, nu mai există transmiterea agentului patogen de la purtător-contaminat la masa receptivă, susține generalul Florin Paul, medic epidemiolog cu experienţă internaţională în zone periculoase.

Acesta a activat cu experienţă internaţională de excepţie dobândită în zone periculoase pentru misiunile de menținere a păcii şi umanitare ale ONU, 24 de ani în misiuni internaţionale efectuate în Africa, Europa şi SUA, conform Financial Intelligence.

  • “Există diferenţe semnificative între COVID 19 şi virusul considerat iniţial - SARS, dar şi virusul gripal, luat cumva ca etalon. SARS a creat în 2003-2004 o epidemie destul de serioasă, dar pe un spaţiu relativ restrâns, iar virusul gripal are o particularitate faţă de alte virusuri ca sezonier, îşi schimbă într-un anumit procent structura antigenică şi atunci poate să provoace îmbolnăviri şi la indivizi care fie au fost vaccinaţi în anul precedent, fie au avut gripa cu formula virusului de anul trecut sau din anii trecuţi. COVID 19 este diferit, ceea ce a produs un pic de confuzie în lumea medicală. Un lucru bun a fost că acumularea îmbolnăvirii într-o zonă bine definită (Wuhan, China), foarte populată, a permis celor care se ocupă de identificarea proceselor epidemiologice să înţeleagă anumite lucruri. Evoluția extrem de rapidă a numărului de îmbonăviri în provincia chineză Hubei a fost absolut exponențială și a impus niște măsuri extrem de drastice deoarece metodele moderne medicale – gen vaccinare, tratamente medicamentoase – nu au nici un efect. 

  • Chinezii au făcut cel mai bun lucru – o centură carantinară în jurul zonei afectate prin care nu a mai trecut nimeni. Prin crearea acestei centuri populația a rămas acolo unde era. S-au format clustere pe familii, s-a întrerupt activitatea foarte multor organizații, din toate domeniile economice și sociale, și oamenii au stat acasă. Teoretic, numărul de pacienți potențiali era același – câteva multe milioane de oameni, dar în momentul în care i-au pus să stea acasă, în familie, focarele s-au transformat practic în clustere familiale. Chiar dacă un procentaj destul de mare din populaţie a fost afectat şi s-a îmbolnăvit acest lucru nu s-a întâmplat deodată. Cazurile au fost etapizate”.

  • “COVID 19 nu are mai multe tulpini. Vorbim de două variaţii în agresivitate ale virusului, varianta S-Type este mult mai blândă comparativ cu L-Type. S-a observat că varianta L este este mai prevalentă decât varianta S. Sunt șase tulpini de coronavirus care pot să provoace patologie pe organismul uman, la trei dintre ele infecția și boala trec aproape neobservate și durează o zi, o zi jumătate. Două sunt mai serioase: SARS – China și MERS - în Orientul Mijlociu. 80-85% dintre pacienții cu MERS au contactat virusul de la cămile; crescătorii de cămile. E și cel mai agresiv, totul depinde de asistenţa medicală. MERS e prezent de câțiva ani buni în acea zonă”.

  • “Coronavisurile sunt virusuri ale căror gazde sunt rozătoare. Nu sunt virusuri cu caracteristici umane, au căpătat capacitatea de a invada corpul uman prin treceri succesive prin alte gazde decât cele orginale, pentru că ele se diseminează. Virusurile hepatitice au fost iniţial ale păsărilor, dar din cauza conjuncturilor în care sunt crescute animalele, sunt hrănite. Au apărut și niște aberații care s-au materializat în existența unor virusuri hepatice care produc infectarea ficatului și a organismului la om. Sunt chestiuni de genetică normale în natură, pentru că fiecare organism, indiferent de mic sau mare, luptă să supraviețuiască. Structurile cele mai simple, virusurile și bacteriile, au cea mai mare mobilitate. Mai greu e să supraviețuiască un mamifer sau o pasăre”.        

  • “Este foarte greu să prevedem acum că acest virus se va întoarce sau nu. Extinderea acestui patogen depinde de măsurile pe care fiecare comunitate –țară, regiune – le ia, pentru a o controla cât de mult se poate, cu miijloacele pe care el avem acum. Coronavirusurile au o transmitere respiratorie. La COVID-19 transmiterea aeriană respiratorie nu este cea mai importantă, ci transmiterea de contact, ceva cu totul nou. Când un individ are virus gripal, tușește și strănută, iar virusul, prin picături, poate să ajungă și la 10 m. La noul coronavirus s-a constatat că particulele respective cad foarte repede, maxim 1,5-2 m. El supraviețuiește câteva zile, chiar dacă nu se află într-un organism, ceea ce nu se întâmplă cu virusul gripal sau cu alte virusuri”.

  • “Noi închidem școli. Ce se întâmplă cu copiii aceștia? Stau acasă, dar părinții se duc la serviciu și se întorc. Dacă nu au cu cine să îi lase, vin bunicii sau alte persoane care și ei merg pe afară. Riscul de îmbolnăvire este același. Dacă închiderea școlilor și ţinerea copiilor acasă au fost luate ca să nu fie folosiți ca sursă de transmitere, această măsură reduce transmiterea infecției cu 5-10%, absolut insignifiant. Închiderea şcolilor mi se pare o măsură puțin analizată. Dacă ar fi să recomand ceva, ar fi ca toată lumea să stea acasă. În China, zona Wuhan, autoritățile i-au pus pe locuitori să stea acasă, cu familiile, să nu se miște de acolo, le-au asigura logistică, cele necesare. Şi la noi ar trebui ca părinții să stea acasă cu copiii. Și să se miște doar cine trebuie. Este adevărat că nivelul de răspândire a numărului de indivizi pe care îi avem ca purtători în faza iniţială este redus, dar prin modalitatea de transmitere poate să se ajungă la o extensie exponenţială. În metrou, unde este foarte aglomerat, dacă ai 3-4 purtători care poate să îi contamineze şi pe alţii, jumătate din vagonul acela va fi contaminat. Nu se transmite doar prin tuse. Dacă cineva a strănutat şi au rămas picături pe haine sau obiecte, gen mâner sau bare, se poate transmite”.

  • “Oamenii ar trebui să stea acasă undeva între două şi trei săptămâni. Din momentul contactului infectant, în care omul sănătos se întâlneşte cu unul care îl contaminează, incubaţia este între 7 şi 14 zile. S-au descris situaţii în care incubaţia  a fost până la 28 de zile. Dacă îi ţii pe toţi 21 de zile, acasă, procesul epidemiologic e fracturat, nu mai există calea de transmitere de la purtător-contaminat la masa receptivă. Singura modalitate de a stopa procesul epidemiologic e blocarea totală şi efectivă a transmiterii patogenului de la om la om. Costurile unei asemenea politici sunt enorme, dar consider că sănătatea colectivităţii nu trebuie pusă în balanţa costurilor financiare. Viaţa fiecărui individ nu poate fi evaluată”.

  • “Trebuie să fim conștienți și la ce ne expunem dacă nu facem ceea ce ne sfătuiesc cei care se pricep și sunt responsabili de rezolvarea problemelor. Eu eram în SUA când a început epidemia de gripă aviară în SUA, în 2009. Locuiam la 45 km distanță de Manhattan. Mergeam cu trenul, apoi cu metroul. În momentul în care a apărut gripa aviară am hotărât să mă deplasez cu autoturismul propriu. M-a costat vreo 400 dolari/lună în plus, dar știam că nu trebuie să mă expun la nişte contacte pe care nu aveam cum să le evit, mai ales în metrou, întotdeauna extrem de aglomerat, ca să nu mai amintesc de posibilitatea de a-mi contamina familia sau prietenii. Trebuie redusă posibilitatea de a fi infectat”.
Comenteaza