Postul Paștelui în satul tradițional clujean: „Este o perioadă de purificare generală, prin abstinență, răbdare, împăcare și echilibru”
- Scris de Sergiu Vlăgea
- 03 Mar 2025, 15:15
- Religie
- Ascultă știrea
În Postul Mare, în satul tradițional nu se mai cântă și nu se mai joacă. De asemenea, nu e îngăduit ca cineva să mănânce de dulce.
Este o perioadă de purificare generală, prin abstinență, răbdare, împăcare și echilibru, prin săvârșirea tuturor ritualurilor menite să-l apropie pe om de Dumnezeu, aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor Maria Bocșe, editat în anul 2006 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști, începea, în vechime, cu așa numita „spolocanie”. Femeile spălau cu leșie toate vasele de gătit, le fierbeau, pentru a nu rămâne grăsime pe ele. Astfel, prin post oamenii se purificau, își apărau sănătatea după hrănirea cu „de dulcele iernii”.
De asemenea, pe toată durata postului, femeile torceau, ţeseau și coseau, deoarece era credinţa că de Înviere fiecare om trebuie să aibă haine noi, din această cauză se mai spunea despre Paşti: „Paştile falnice, tot în coji de ouă şi-n cămeşe nouă!”
În 2025, Învierea Domnului pică pe 20 aprilie și la ortodocși și la catolici, iar Postul Mare începe pe 3 martie.
