Moldova nu se lasă, deocamdată, traversată strada. Cum procedăm?

Votul de duminica trecută spune un lucru clar: majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova preferă Rusia, României şi Uniunea Euro-Asiatică, Uniunii Europene. În condiţiile acestea, România pare ajunsă în situaţia celui care vrea să ajute să treacă strada o bătrână care n-are nici cea mai mică intenţie să traverseze.

Că există o cantitate apreciabilă de unionişti (e de discutat câţi dintre ei mânaţi de patriotism şi câţi de interese pur economice) dincolo de Prut e un lucru indiscutabil. Până una, alta, însă, e la fel de clar că ei încă nu formează masa critică necesară declanşării unui referendum pentru unirea cu România cu şanse de reuşită şi nici măcar pentru a trage de volanul ţării lor spre vest şi nu spre est.

Ba chiar, dacă e să discutăm în termenii democraţiei pure, care spune că majoritatea decide, duminică majoritatea moldovenilor au comunicat foarte clar faptul că pentru ei soarele răsare de la Moscova şi nicidecum de la Bucureşti.

Sigur, vor sări iar frustraţii de serviciu cu clasica aberaţie: „N-au fost la vot decât 53% dintre cetăţenii cu drept de vot şi doar jumătate dintre aceştia au votat cu Dodon, deci doar un sfert dintre moldoveni îl iubesc pe Putin".

Matematic, da, aşa e, numai că o altă regulă de aur a aceleiaşi democraţii pure spune că cine nu votează, nu contează. Cine nu participă la vot, cu excepţia cazurilor de forţă majoră, fie nu e interesat de subiect, îi este absolut indiferent care va fi decizia finală, fie are încredere că cei care vor vota vor alege ce e mai bine şi pentru el.

Prin urmare, dacă majoritatea celor prezenţi la vot au ales Moscova în locul Bucureştiului şi al Bruxelles-ului, înseamnă că asta este, în acest moment, opţiunea majorităţii moldovenilor. Altfel, păstrând logica stupidă a frustraţilor, am putea spune, la fel de bine, că mai puţin de un sfert dintre moldoveni îşi doresc un drum european pentru ţara lor.

Cu toate acestea, reprezentanţii principalelor formaţiuni politice clujene refuză să renunţe la speranţa că, odată şi odată, moldovenii se vor răzgândi. „Acest vot e doar o poză a momentului, nu trebuie abandonată ideea unificării, atunci când se va putea. Viitorul nostru e comun şi unirea se va realiza, e doar o chestiune de timp.

Deocamdată în Moldova e sărăcie, oamenii au votat pentru bunăstarea de moment, momiţi de propaganda partidelor. Lucrurile vor trebui cântărite abia atunci când se va face un referendum pentru unire. Cred că această problemă oricând va fi actuală. Acum moldovenii n-au votat gândindu-se la proiectul de ţară, care este unirea cu România, ci la bunăstarea promisă de unii sau de alţii", a apreciat preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedintele PNL Alin Tişe.

O viziune similară împărtăşeşte şi şeful interimar al PSD Cluj Horia Nasra. „Relaţia noastră e cu poporul român de acolo şi asta nu poate fi întreruptă. Viitorul lor e tot în Uniunea Europeană. Dacă, pentru câţiva ani, au ales un partid care n-are ca ţintă UE, nu înseamnă că lucrurile nu se pot schimba. Nu trebuie să-i abandonăm", a spus Nasra.

Proaspătul preşedinte al PMP Cluj, Rareş Rusu, preia mesajul şi cifrele lansate de şeful său de partid, Traian Băsescu, şi găseşte chiar motive de optimism în votul de duminică. „Trebuie să privim partea plină a paharului. În 2005 doar 3% dintre moldoveni erau pro-unire, azi au ajuns la 48%.

Oricum unirea nu poate fi realizată mai devreme de 5-6 ani; or, luând în calcul acest trend, cred că avem premise bune pentru ca, până la urmă, pactul Ribbentrop - Molotov să fie înfrânt de o singură naţiune vorbitoare de limba română", a afirmat Rusu.

Aflat la cea de a doua experienţă politică ultranaţionalistă, după ce a fost membru PRM, proaspătul membru şi candidat PRU pentru Camera Deputaţilor, Mircia Giurgiu, susţine că noi trebuiem să-i ajutăm pe moldoveni, fie că vor, fie că nu vor.

„Niciodată nu trebuie abandonaţi, trebuie să-i ajutăm. Atâta vreme cât există o şansă cât de mică, trebuie să-i ajutăm, să le facem lor un bine. Sunt destui oameni acolo care vor unirea cu România", a clamat Giurgiu.

Poate nu întâmplător, poziţia cea mai rezonabilă aparţine reprezentantului UDMR. Senatorul Laszlo Attila spune că cel mai bun lucru pe care îl pot face românii este să fie pregătiţi să ajute bătrâna să treacă strada, dar numai atunci când şi ea îşi va dori acest lucru.

„Trebuie făcute toate demersurile să creăm toate condiţiile astfel încât, atunci când moldovenii vor dori, să poată. Decizia le aparţine în exclusivitate şi nu pot fi forţaţi. Ce constat este că 26 de ani au fost insuficienţi pentru a schimba mentalităţile de acolo, încă predomină generaţia veche, tinerii n-au ajuns încă să se pensioneze, ca să zic aşa, pentru a lua locul actualilor pensionari. Oricum, cred că e un pas înainte faptul că a fost un scor destul de strâns", a opinat Laszlo.