Merită 50 de milioane de euro frica de homosexuali?

Atât a estimat fostul premier Sorin Grindeanu că ar fi costat referendumul pe justiţie cerut de preşedintele Iohannis. Aceiaşi bani ar putea fi cheltuiţi în tentativa de a salva patria de ameninţarea homosexualilor cu intenţii matrimoniale.

Am încercat să aflăm de la reprezentanţii formaţiunilor politice parlamentare dacă li se pare în regulă să cheltuim 50 de milioane de euro de la buget pentru a pune o piedică suplimentară unui subiect blocat oricum de Codul Civil. De notat este faptul că liderul interimar al PSD Cluj, deputatul Horia Nasra, este din nou în contradicţie cu şeful său de partid, mare adversar al homosexualilor cu gânduri de măritiş.

„În ce mă priveşte, sunt mai liberal decât alţi colegi din acest punct de vedere şi, pentru mine, nu era o prioritate organizarea acestui referendum. Dar, când trei milioane de oameni îşi doresc acest lucru, trebuie să respecţi şi punctul lor de vedere. Eu n-am absolut nimic împotriva homosexualilor, nu-i încurajez, dar nici nu-i dezaprob şi cu siguranţă n-aş vota împotriva drepturilor civile", a declarat Nasra.

Surprinzător, mult mai favorabil organizării referendumului este şeful liberalilor clujeni, eurodeputatul Daniel Buda. „Potrivit Constituţiei, referendumul este una dintre modalităţile de manifestare a suveranităţii poporului; or, atâta vreme cât un număr important de cetăţeni, trei milioane, au solicitat organizarea acestui referendum, trebuie făcut. Nu văd care e problema, în Elveţia se organizează câte un referendum aproape în fiecare lună. În fond şi la urma urmei nu spun o noutate - democraţia costă", a afirmat Buda.

Preşedintele ALDE Cluj, deputatul Steluţa Cătăniciu, susţine că organizarea referendumului nu poate fi eludată. „Este o iniţiativă legislativă semnată de trei milioane de cetăţeni în vederea revizuirii Constituţiei şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 150 şi 151 din Constituţia României, procedura referendumului e obligatorie. În opinia mea, problema costurilor organizării unui referendum cu o asemenea temă ţine de populism sau de modul în care ne raportăm la obligaţia respectării Constituţiei României", a spus Cătăniciu.

Senatorul USR Mihai Goţiu apreciază că referendumul trebuie organizat, dar contestă, din nou, coborârea pragului de validare la doar 30% prezenţă la vot. „Din punctul meu de vedere, consultarea populară e cât se poate de legitimă. Atâta vreme cât au cerut-o trei milioane de cetăţeni, e necesar să răspundem acestei cereri. Cât de necesar e acest referendum e o chestiune pe care guvernanţii tebuie să şi-o asume. Problema mea e legitimitatea unui referendum cu prezenţă de 30%, pentru că asta dă loc manipulărilor.

Dacă ar fi necesar un cvorum de 50% plus un vot, n-ar mai fi loc de asemenea populisme, pentru că nimeni n-ar mai risca organizarea unui referendum decât pe subiecte serioase de real interes pentru cetăţeni, subiecte care ar necesita dezbateri serioase prealabile în societate.

În concluzie, e o risipă organizarea unui referendum fără un cvorum legitim de 50% plus un vot. În aceste condiţii nu avem de-a face decât cu o manipulare din partea PSD, care vrea să distragă atenţia opiniei publice de la marile lui măgării, cum sunt modificarea legilor justiţiei, atacarea pilonului II de pensii, intenţia de scoatere a Roşiei Montane din procedura includerii în patrimoniul UNESCO", a comentat Goţiu.

Pentru preşedintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, referendumul ar fi complet inutil. „Nu ştiu dacă putem judeca lucrurile numai din punct de vedere economic. Eu sunt de părere că, dacă există o interdicţie în Codul Civil, care nu permite decât căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu înţeleg de ce trebuie introdusă şi în Constituţie.

Dacă, la un moment dat, societatea românească, parlamentarii îşi vor schimba părerea, va fi mult mai greu de ridicat această interdicţie, pentru că va trebui un nou referendum pentru modificarea Constituţiei. Nu putem aborda Codul Civil doar din punct de vedere religios. Pe de altă parte, există lucruri mult mai importante care ar trebui schimbate în Constituţie, cum ar fi cele legate de reforma administrativă. Nu cred că problema căsătoriilor între persoane de acelaşi sex e o prioritate", a apreciat Csoma.

Am mai încercat să aflăm dacă nu există cumva riscul ca banii pentru organizarea refendumului să fie efectiv aruncaţi pe gârlă în condiţiile în care nu ar fi atins nici măcar pragul de 30% prezenţă la vot. Drept urmare am solicitat unor sociologi clujeni să estimeze gradul de interes pe care subiectul referendumului l-ar putea genera în rândul alegătorilor.

Alina Bârsan apreciază că subiectul, fiind unul cu impact emoţional, ar putea genera mobilizare la vot. „Cred că e un subiect sensibil care poate mobiliza lumea la vot. Emoţia nu e legată neapărat doar de credinţă ci şi de tradiţionalismul specific românesc. N-am mai avut până acum niciun referendum pe teme sociale, doar pe teme politice, aşa că mi-e greu să estimez care va fi nivelul de mobilizare, dar e posibil să creeze emulaţie", a afirmat Bârsan.

În opinia lui Ioan Hosu, rolul bisericilor va fi hotărâtor. „Există un potenţial de mobilizare a bisericilor şi nu mă refer doar la cele ortodoxe, ci şi la cele catolice, protestante, neoprotestante şi pragul de 30% poate fi atins. Sigur, în zona urbană va exista şi protest prin neprezentare şi prezenţa va fi mai mică.

Pe de altă parte, referendumul poate fi sabotat şi de eventuale temperaturi foarte mici în ziua votului, cunoscută fiind meteosensibilitatea alegătorului român. Dar, repet, vom avea de-a face cu o mobilizare maximă din partea bisericilor şi, în mod normal, pragul de validare va fi atins. Dacă nu, va fi o înfrângere şi o lovitură de imagine pentru iniţiatorii de natură tradiţionalistă", a apreciat Hosu.