Klaus Iohannis: Pot să fie demisii sau demiteri. În politică nu este prezumţia de nevinovăţie
"Nu mă interesează dacă primesc demisii sau demiteri. Important este să fie o echipă guvernamentală care nu are problemele de integritate, care e dispusă să meargă înainte şi să îţi facă treaba. Persoane cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcţiilor statului. În politică nu funcţionează prezumţia de nevinovătie ca în justiţie.(...) Aud tot timpul politicieni care spun că nu sunt vinovate şi trebuie să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie. Da, în faţa justiţiei, dar în politică trebuie să fie altfel. Cum să creadă românii într-un guvern care are acolo persoane suspecte", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Întrebat de propria situaţie, când a fost suspectat de Justiţie, Iohannis a răspuns scurt: "Cu tot respectul, nu am fost suspectat".
Problemele din instanţă ale şefului statului au fost legate de raportul ANI din anul 2014 şi de procesul cu casa din Sibiu pe care a pierdut-o definitiv.
În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă. Recursul ANI s-a judecat în 2014, atunci când Agenţia a cerut instanţei supreme să ia în discuţie mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Totuşi sentinţa s-a dat abia după alegeri, constatându-se că fostul primar al Sibiului nu s-a aflat în incompatibilitate.
Un al dosar în care a apărut numele lui Klaus Iohannis este cel legat de casa din Sibiu, pe care a şi pierdut-o definitiv în instanţă. Imobilul cu numărul 29 de pe strada Nicolae Bălcescu din centrul Sibiului, pe care soţii Iohannis au cumpărat jumătate la începutul lunii iunie 1999, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, casa a ajuns în proprietatea statului român.
În anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Ulterior, imobilul a ajuns în proprietatea familiei preşedintelui, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea.
Foştii chiriaşi au cerut în instanţă anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.
În 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul să fie strămutat de la Braşov la Curtea de Apel Piteşti. Ultimul termen al procesului s-a judecat în 15 februarie, iar judecătorii Curţii de Apel au decis să respingă contestaţia în anulare formulată de casa de avocatură a familiei Iohannis.
