Iohannis respinge legea care redefineşte conceptul de „droguri”

Iohannis respinge legea care redefineşte conceptul de „droguri”

Preşedintele Klaus Iohannis a respins modificările legii privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Klaus Iohannis arată, în cererea de reexaminare transmisă, vineri, preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, că actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a Legii nr. 194/2011 referitoare la combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare vizează intervenţii legislative de definire a unor termeni, precum şi regimul sancţionator aplicabil domeniului de reglementare al celor două legi.

"Necesitatea adoptării unei reglementări coerente, clare şi predictibile în materie, în deplin acord cu legislaţia europeană, bazată pe fundamentări temeinice asupra soluţiilor legislative propuse, precum şi necesitatea analizării implicaţiilor pe care unele dintre aceste modificări şi completări legislative le presupun impun reexaminarea acestei legi de către Parlament", spune Iohannis.

Şeful statului indică faptul că această lege modifică definiţia legală a "substanţelor aflate sub control naţional".

Acestea sunt definite ca fiind "drogurile, precursorii înscrişi în tabelele-anexă nr. I-IV, care fac parte integrantă din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin radierea unei plante sau substanţe ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului Sănătăţii sau a ministrului Afacerilor Interne, la un interval de 6 luni de la formularea propunerii; ministrul înaintează propunerea de modificare a tabelelor de îndată ce primeşte comunicarea organismelor internaţionale abilitate, respectiv de îndată ce primeşte documentaţiile tehnice emise de organele competente în materie pe care se fundamentează măsura".

Preşedintele Iohannis susţine că, deşi intervalul de 6 luni se încadrează în prevederile deciziei JAI din 2005, reglementarea acestuia prin legea transmisă la promulgare este una deficitară sub aspectul clarităţii şi preciziei normei.

"În primul rând, este neclar dacă modificările tabelelor sunt realizate într-un termen de maximum 6 luni de la data transmiterii propunerilor sau dacă obligaţia vizează modificarea acestora chiar la finalul intervalului de 6 luni. În al doilea rând, reglementarea este una incompletă, neprecizându-se că ministrul Sănătăţii, respectiv ministrul Afacerilor Interne sesizează, de fapt, Guvernul cu un proiect de lege de modificare a anexelor Legii nr. 143/2000. Nu în ultimul rând, este neclar dacă intervalul de 6 luni vizează momentul până la care o eventuală lege de modificare a anexelor în discuţie ar trebui să fie adoptată, promulgată, publicată în Monitorul Oficial şi să intre în vigoare sau doar momentul până la care Guvernul adoptă un proiect de lege în acest sens", consideră şeful statului.

El arată că prin această lege se introduce noţiunea de "substanţă psihoactivă nouă", însă precizează că o astfel de prevedere trebuie să fie corelată cu procedura prevăzută de directiva europeană şi cu paşii necesari a fi urmaţi până la momentul supunerii noii substanţe psihoactive unor măsuri de control. În lipsa unei astfel de trimiteri, acesta apreciază că norma este una ''neclară şi imprecisă'', substanţele psihoactive noi nefiind prevăzute în mod expres în cuprinsul unui act normativ.

În ceea ce priveşte regimul sancţionator, preşedintele Iohannis indică faptul că prelungirea termenului până la care procurorul poate dispune în cazul săvârşirii unor infracţiuni efectuarea evaluării consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog în scopul includerii lui în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri de la 24 de ore la 5 zile - mai ales în situaţia în care acestea se află în stare de arest preventiv, în sevraj - poate conduce la consecinţe negative.

"La stabilirea unui termen adecvat, considerăm că trebuie să se aibă în vedere şi faptul că un interval de timp mai mare în care persoanele în cauză nu pot beneficia de un tratament specializat - corelat cu insuficienţa programelor de tratament pentru consumatorii de droguri şi limitările asistenţei medicale acordate în centrele de reţinere şi arestare preventivă - poate conduce la înrăutăţirea situaţiei persoanei în cauză. Din această perspectivă, apreciem că se impune reanalizarea dispoziţiilor (...), inclusiv sub aspectul revenirii la durata acestui termen, de 24 de ore, astfel cum este reglementat în prezent", susţine şeful statului în cererea de reexaminare.

El spune că prin această lege este neclar dacă procurorul poate dispune această măsură încă de la începerea urmăririi penale.

Preşedintele Iohannis arată că prevederea prin care se incriminează ca infracţiune "deţinerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu", această faptă fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, vine în contradicţie atât cu Strategia Naţională Antidrog 2013 - 2020, cât şi cu soluţiile propuse de forurile internaţionale din domeniu.

Şeful statului afirmă că, dat fiind faptul că infracţiunile prevăzute de această lege sunt de competenţa DIICOT, o astfel de intervenţie legislativă ar putea avea implicaţii şi asupra acestei instituţii.

Comenteaza