Iohannis, de Ziua Unirii Principatelor Române: „Trăim vremuri marcate de numeroase provocări, să prețuim lucrurile care ne unesc”

Iohannis, de Ziua Unirii Principatelor Române: „Trăim vremuri marcate de numeroase provocări, să prețuim lucrurile care ne unesc”
| Foto: digi24.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni că Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existenţa unui proiect care să coaguleze energiile poporului român.

"Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existenţa unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acţiona cu o conştiinţă comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric.

Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care şi-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internaţional şi au ales un domnitor care s-a ridicat la înălţimea acestui proiect ambiţios", a spus Iohannis la o ceremonie de decorare a unor drapele de luptă, desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.

Şeful statului a elogiat "actul său de curaj şi de asumare a conducerii celor două principate" al domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care "a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziţie către un stat modern, profund ataşat valorilor europene".

"Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluţiei paşoptiste şi a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii. În scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza a schimbat cursul istoriei şi a reuşit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic şi a primului Guvern unic.

El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esenţiale precum armata, sistemul electoral, administraţia publică, justiţia, învăţământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obţinut recunoaşterea Unirii de către marile puteri şi acceptarea acesteia ca un act definitiv şi ireversibil, făcând cunoscut faptul că voinţa poporului român nu mai putea fi ignorată", a arătat Iohannis.

Preşedintele a accentuat că, "prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcţia consolidării puterii Principatelor Unite".

"În 1859, românii au ales să-şi construiască viitorul în acord cu valorile şi principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice dovedeşte că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleaşi - libertatea, democraţia, unitatea naţională şi buna funcţionare a instituţiilor statului. Un alt element important în procesul de afirmare a identităţii naţionale a fost stabilirea drapelului de luptă pentru unităţile militare.

La ceremonia de înmânare a noilor steaguri militare, Alexandru Ioan Cuza a sintetizat semnificaţia acestui simbol naţional, afirmând că steagul înglobează întreaga istorie a statului. Cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la Unirea din 1859, am decis să decorez drapelul de luptă al Brigăzii 282 Blindată 'Unirea Principatelor', al Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice 'Alexandru Ioan Cuza' şi al Batalionului 284 Tancuri 'Cuza Vodă'", a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, au participat, luni, la ceremonia de decorare a Drapelelor de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată "Unirea Principatelor", Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice "Alexandru Ioan Cuza" şi Batalionului 284 Tancuri "Cuza Vodă", la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.

Ceremonia a debutat cu intonarea Imnului de stat şi oficierea unui serviciu religios.

Şeful statului a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut.

Comenteaza