Cine şi-i asumă pe Boros Pista, Kuza Janos Sandor, Mihaly Vitez şi Nagy Istvan?
- Scris de Valentin Malaescu
- 14 Oct 2010, 00:13
- Politica
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Predarea istoriei şi geografiei României în limba maghiară va fi asumată de către Guvernul Boc în parlament. Elevii vor învăţa despre Burebista, Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazu şi Ştefan cel Mare după reguli noi.
Cum votează clujenii Legea Educaţiei propusă de UDMR.Istoria şi geografia României, studiate în limba maghiară, comasarea şcolilor sau rectorii ajunşi la mâna miniştrilor, câteva dintre prevederile noii legi.
Datorită deciziei guvernului de a adopta noua Lege a Educaţiei prin angajarea răspunderii, aceasta va fi văduvită de dezbaterea parlamentară. În aceste condiţii ZIUA de CLUJ a provocat reprezentanţii noştri în Parlament la o dezbatere publică a proiectului de lege.
Proiectul noii Legi a Educaţiei pentru care Guvernul Boc îşi va angaja răspunderea parlamentară va fi cel trecut doar prin filtrul Camerei Deputaţilor. Am încercat să aflăm punctele de vedere ale parlamentarilor clujeni pe câteva dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului: predarea tuturor materiilor, inclusiv geografia şi istoria (excepţie, limba şi literatura română) în limba minorităţilor la clasele cu predare în limba minorităţilor; la aceleaşi clase, limba română va fi studiată după manuale speciale şi programe specifice limbilor străine; doar şcolile cu minim 300 de elevi vor primi personalitate juridică; excepţie vor face şcolile cu predare în limbile minorităţilor, care vor putea avea şi un număr mai redus de elevi; ciclul primar va începe cu o clasă pregătitoare; clasa a IX-a va fi inclusă în ciclul gimnazial, iar liceul va avea doar trei ani; consiliile de administraţie ale şcolilor vor fi compuse din o treime profesori, o treime reprezentanţi ai comunităţii, o treime părinţi; ministrul Educaţiei va putea revoca din funcţie rectorii.
Grupul parlamentar PDL
Mihail Hărdău, senator
Este de acord cu toate prevederile, cu excepţia modificărilor privind clasele şcolare, unde susţine că nu este specialist şi nu se pronunţă. Susţine manualele speciale de limba română doar la şcolile din comunităţile în care trăiesc exclusiv etnici minoritari. În celelalte cazuri consideră “excesivă şi chiar jignitoare” recurgerea la astfel de manuale. Este pentru limitarea puterii sau chiar desfiinţarea inspectoratelor şcolare. “Profesorii trebuie să stea în poziţie de drepţi în faţa consumatorului, a părintelui, a comunităţii şi nu în faţa inspectorului şcolar, numit politic, care îi dă calificative şi sporuri salariale”, a spus Hărdău. Susţine limitarea ocupării funcţiei de rector la un singur mandat. “Avem rectori matusalemici, care nu se mai dau duşi acasă, doar din interese pecuniare mărunte. Este o jignire la adresa comunităţii academice”, a afirmat Hărdău.
Şerban Rădulescu, senator
Este de acord cu toate prevederile proiectului de lege, deşi nu se pronunţă asupra modificărilor aduse ciclurilor de studii. “Nu contează în ce limbă se învaţă, important este să fie studiate cât mai bine toate materiile, indiferent de etnia elevului”, a apreciat Rădulescu. El condiţionează desfiinţarea şi comasarea şcolilor de asigurarea prealabilă a transportului pentru elevi.
Daniel Buda, deputat
Susţine toate prevederile legii, inclusiv cea privind rearanjarea anilor de studiu preuniversitari, problemă asupra căreia îşi declină competenţa, dar mizează pe priceperea ministrului Educaţiei. Acceptă dreptul ministrului Educaţiei de a revoca un rector, dar numai motivat de ieşiri din legalitate a ocupantului funcţiei. “Atâta vreme cât universitatea este o instituţie tutelată cu bani de la stat sau chiar dacă e privată, dar se supune reglementărilor impuse de stat, nu-i poţi răpi statului un minim instrument de control”, consideră Buda.
Petru Călian, deputat
Este de acord cu predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, dar nu se pronunţă asupra manualelor speciale de limba română. Este de acord cu desfiinţarea şi comasarea şcolilor, ca şi cu discriminarea pozitivă a şcolilor minorităţilor. “Când eram în clasele V-VIII, eu mergeam pe jos opt kilometri ca să învăţ în clase cu mai mulţi elevi”, s-a mândrit Călian. Nu se pronunţă asupra modificărilor ciclurilor de studii. Nu este de acord cu structura consiliilor de administraţie şi consideră că profesorii şi părinţii ar trebui să aibă pondere mai mare, altfel există riscul politizării şcolii. Tot riscul politizării îl determină pe Călian să respingă şi posibilitatea revocării rectorilor de către ministrul de resort. În ciuda amendamentelor personale, la nevoie, va susţine guvernul în adoptarea acestei legi.
Mircia Giurgiu, deputat
Cu excepţia structurii consiliilor de administraţie, Giurgiu nu este de acord cu niciuna dintre celelalte prevederi menţionate. Cu toate acestea, nu va vota o eventuală moţiune de cenzură iniţiată ca urmare a angajării răspunderii. “Eu am mai spus că voi vota o moţiune de cenzură doar dacă e vorba de tăiat drepturi, gen salarii, pensii, ajutoare sociale, altfel sunt solidar cu guvernul”, a explicat Giurgiu.
Adrian Gurzău, deputat
Nu se pronunţă asupra niciunei prevederi a proiectului noii legi. “Nu sunt specialist şi nu vorbesc unde nu mă pricep. Dar îmi susţin guvernul”, a fost singurul comentariu al lui Gurzău.
Grupul parlamentar PNL
Marius Nicoară, senator
Respinge întreaga lege, pe care o consideră “o lovitură dată întregului învăţământ românesc”. Cel mai vehement, atacă prevederile care favorizează minorităţile naţionale. “Ne întoarcem în 1900, când eram sub imperiul austro-ungar. Înţeleg nevoia lui Boc de a se bucura în continuare de sprijinul UDMR, dar nu prin vânzare de ţară, nu printr-o lege antinaţională. E clar o mişcare disperată a lui Boc, care, pentru a-şi mai lungi mandatul cu câteva zile, vinde învăţământul românesc UDMR-ului, lucru pe care nu l-a mai făcut nimeni până acum”, a declarat Nicoară.
Virgil Pop, deputat
Este împotriva tuturor prevederilor amintite. Consideră comasarea şcolilor drept o obstrucţionare suplimentară a accesului copiilor din mediul rural la învăţământ. Consideră că, prin noua structură, consiliile de administraţie vor fi conduse politic. “În curând, elevilor le vor fi distribuite carnete de note portocalii”, a spus Pop. El are o explicaţie şi pentru prevederea privind rectorii. “Am auzit că actualii miniştri vor să ajungă şi ei rectori”, a spus Pop.
Horea Uioreanu, deputat
Respinge toate propunerile din proiect. “Până acum au închis şcoli fără să aibă noua lege, deşi în vechea lege se spune clar că grădiniţele şi clasele I-IV nu pot fi deplasate”, a reclamat Uioreanu. Şi el acuză favorurile aduse minorităţilor. “Se vinde educaţia la presiunea UDMR. E un troc mârşav şi murdar, un atentat la integritatea şi identitatea naţională”, a opinat Uioreanu. El susţine că prevederea privind rectorii este una cu ţintă precisă. “Ţinta e domnul Marga, al cărui post este vânat de Boc, profesorul chiulangiu. Când era primar, lua salariu şi de la universitate şi nu mergea la cursuri”, a spus Uioreanu.
Grupul parlamentar PSD
Alexandru Cordoş, senator
Respinge toate prevederile legii. Consideră că este o lege adoptată de guvern sub şantajul UDMR. “Prin concesiile făcute UDMR-ului, această lege se transformă într-un atentat la statul de drept şi la principiile fundamentale ale democraţiei”, apreciază Cordoş. Şi el consideră că prevederea care vizează rectorii este una cu “dedicaţie”. “Spaţiul universitar era ultima redută necucerită politic şi acum asistăm la o încercare a PDL de a face acest lucru. În privinţa rectorilor au câteva ţinte foarte clare, cum ar fi Ecaterina Andronescu sau Andrei Marga”, a afirmat Cordoş.
Cornel Itu, deputat
Se declară adversar al tuturor acestor modificări propuse în proiectul noii Legi a Educaţiei, despre care crede că va bulversa întreg învăţământul românesc. “Ce nu înţeleg cei de la putere este că o astfel de lege nu trebuie făcută nici pentru Funeriu, nici pentru Boc şi că trebuie făcută pentru 50-100 de ani. Dar, fără girul populaţiei, al specialiştilor, al părinţilor, profesorilor şi elevilor, va fi o lege care va fi schimbată în permanenţă”, a declarat Itu.
Grupul parlamentar UDMR
Mate Andras Levente, deputat
Consideră “corecte” măsurile privind învăţământul în limba minorităţilor, “acceptabile” comasarea şcolilor şi reorganizarea ciclurilor de învăţământ şi “firească” structura propusă pentru consiliile de administraţie. Nu se pronunţă în privinţa dreptului ministrului Educaţiei de a revoca rectorii.
Palfi Mozes Zoltan, deputat
Acceptă doar prevederile referitoare la minorităţi şi respinge toate celelalte modificări propuse în proiectul noii legi. Cu toate acestea, va vota în favoarea guvernului în cazul unei moţiuni de cenzură pe acest subiect. “Voi susţine legea pentru că este un pas mare spre descentralizare, spre autonomie locală şi vom vedea ce va mai fi cu inspectoratele şcolare”, a declarat Palfi.
Independenţi
Vasile Soporan, deputat
În privinţa învăţământului în limba minorităţilor, Soporan citează un fost coleg de partid. “Aş spune ce spunea Liviu Maior: «Cel puţin comunitatea transilvăneană trebuie să se transforme în aşa fel încât etniile să nu mai fie alături, ci să acţioneze împreună»”, a explicat Soporan. Consideră că trebuie revăzută cifra minimă de elevi pentru o şcoală. “Nu poţi desfiinţa o şcoală din mediul rural. Şcoala, ca şi biserica, este o instituţie a satului românesc”, a precizat Soporan. Are rezerve în privinţa reorganizării ciclurilor de învăţământ, dar este de acord cu structura consiliilor de administraţie, ca şi cu revocarea rectorilor de către ministru, în ambele cazuri însă cu condiţia “să nu se ajungă la abuzuri şi politizare”.
Datorită deciziei guvernului de a adopta noua Lege a Educaţiei prin angajarea răspunderii, aceasta va fi văduvită de dezbaterea parlamentară. În aceste condiţii ZIUA de CLUJ a provocat reprezentanţii noştri în Parlament la o dezbatere publică a proiectului de lege.
Proiectul noii Legi a Educaţiei pentru care Guvernul Boc îşi va angaja răspunderea parlamentară va fi cel trecut doar prin filtrul Camerei Deputaţilor. Am încercat să aflăm punctele de vedere ale parlamentarilor clujeni pe câteva dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului: predarea tuturor materiilor, inclusiv geografia şi istoria (excepţie, limba şi literatura română) în limba minorităţilor la clasele cu predare în limba minorităţilor; la aceleaşi clase, limba română va fi studiată după manuale speciale şi programe specifice limbilor străine; doar şcolile cu minim 300 de elevi vor primi personalitate juridică; excepţie vor face şcolile cu predare în limbile minorităţilor, care vor putea avea şi un număr mai redus de elevi; ciclul primar va începe cu o clasă pregătitoare; clasa a IX-a va fi inclusă în ciclul gimnazial, iar liceul va avea doar trei ani; consiliile de administraţie ale şcolilor vor fi compuse din o treime profesori, o treime reprezentanţi ai comunităţii, o treime părinţi; ministrul Educaţiei va putea revoca din funcţie rectorii.
Grupul parlamentar PDL
Mihail Hărdău, senator
Este de acord cu toate prevederile, cu excepţia modificărilor privind clasele şcolare, unde susţine că nu este specialist şi nu se pronunţă. Susţine manualele speciale de limba română doar la şcolile din comunităţile în care trăiesc exclusiv etnici minoritari. În celelalte cazuri consideră “excesivă şi chiar jignitoare” recurgerea la astfel de manuale. Este pentru limitarea puterii sau chiar desfiinţarea inspectoratelor şcolare. “Profesorii trebuie să stea în poziţie de drepţi în faţa consumatorului, a părintelui, a comunităţii şi nu în faţa inspectorului şcolar, numit politic, care îi dă calificative şi sporuri salariale”, a spus Hărdău. Susţine limitarea ocupării funcţiei de rector la un singur mandat. “Avem rectori matusalemici, care nu se mai dau duşi acasă, doar din interese pecuniare mărunte. Este o jignire la adresa comunităţii academice”, a afirmat Hărdău.
Şerban Rădulescu, senator
Este de acord cu toate prevederile proiectului de lege, deşi nu se pronunţă asupra modificărilor aduse ciclurilor de studii. “Nu contează în ce limbă se învaţă, important este să fie studiate cât mai bine toate materiile, indiferent de etnia elevului”, a apreciat Rădulescu. El condiţionează desfiinţarea şi comasarea şcolilor de asigurarea prealabilă a transportului pentru elevi.
Daniel Buda, deputat
Susţine toate prevederile legii, inclusiv cea privind rearanjarea anilor de studiu preuniversitari, problemă asupra căreia îşi declină competenţa, dar mizează pe priceperea ministrului Educaţiei. Acceptă dreptul ministrului Educaţiei de a revoca un rector, dar numai motivat de ieşiri din legalitate a ocupantului funcţiei. “Atâta vreme cât universitatea este o instituţie tutelată cu bani de la stat sau chiar dacă e privată, dar se supune reglementărilor impuse de stat, nu-i poţi răpi statului un minim instrument de control”, consideră Buda.
Petru Călian, deputat
Este de acord cu predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, dar nu se pronunţă asupra manualelor speciale de limba română. Este de acord cu desfiinţarea şi comasarea şcolilor, ca şi cu discriminarea pozitivă a şcolilor minorităţilor. “Când eram în clasele V-VIII, eu mergeam pe jos opt kilometri ca să învăţ în clase cu mai mulţi elevi”, s-a mândrit Călian. Nu se pronunţă asupra modificărilor ciclurilor de studii. Nu este de acord cu structura consiliilor de administraţie şi consideră că profesorii şi părinţii ar trebui să aibă pondere mai mare, altfel există riscul politizării şcolii. Tot riscul politizării îl determină pe Călian să respingă şi posibilitatea revocării rectorilor de către ministrul de resort. În ciuda amendamentelor personale, la nevoie, va susţine guvernul în adoptarea acestei legi.
Mircia Giurgiu, deputat
Cu excepţia structurii consiliilor de administraţie, Giurgiu nu este de acord cu niciuna dintre celelalte prevederi menţionate. Cu toate acestea, nu va vota o eventuală moţiune de cenzură iniţiată ca urmare a angajării răspunderii. “Eu am mai spus că voi vota o moţiune de cenzură doar dacă e vorba de tăiat drepturi, gen salarii, pensii, ajutoare sociale, altfel sunt solidar cu guvernul”, a explicat Giurgiu.
Adrian Gurzău, deputat
Nu se pronunţă asupra niciunei prevederi a proiectului noii legi. “Nu sunt specialist şi nu vorbesc unde nu mă pricep. Dar îmi susţin guvernul”, a fost singurul comentariu al lui Gurzău.
Grupul parlamentar PNL
Marius Nicoară, senator
Respinge întreaga lege, pe care o consideră “o lovitură dată întregului învăţământ românesc”. Cel mai vehement, atacă prevederile care favorizează minorităţile naţionale. “Ne întoarcem în 1900, când eram sub imperiul austro-ungar. Înţeleg nevoia lui Boc de a se bucura în continuare de sprijinul UDMR, dar nu prin vânzare de ţară, nu printr-o lege antinaţională. E clar o mişcare disperată a lui Boc, care, pentru a-şi mai lungi mandatul cu câteva zile, vinde învăţământul românesc UDMR-ului, lucru pe care nu l-a mai făcut nimeni până acum”, a declarat Nicoară.
Virgil Pop, deputat
Este împotriva tuturor prevederilor amintite. Consideră comasarea şcolilor drept o obstrucţionare suplimentară a accesului copiilor din mediul rural la învăţământ. Consideră că, prin noua structură, consiliile de administraţie vor fi conduse politic. “În curând, elevilor le vor fi distribuite carnete de note portocalii”, a spus Pop. El are o explicaţie şi pentru prevederea privind rectorii. “Am auzit că actualii miniştri vor să ajungă şi ei rectori”, a spus Pop.
Horea Uioreanu, deputat
Respinge toate propunerile din proiect. “Până acum au închis şcoli fără să aibă noua lege, deşi în vechea lege se spune clar că grădiniţele şi clasele I-IV nu pot fi deplasate”, a reclamat Uioreanu. Şi el acuză favorurile aduse minorităţilor. “Se vinde educaţia la presiunea UDMR. E un troc mârşav şi murdar, un atentat la integritatea şi identitatea naţională”, a opinat Uioreanu. El susţine că prevederea privind rectorii este una cu ţintă precisă. “Ţinta e domnul Marga, al cărui post este vânat de Boc, profesorul chiulangiu. Când era primar, lua salariu şi de la universitate şi nu mergea la cursuri”, a spus Uioreanu.
Grupul parlamentar PSD
Alexandru Cordoş, senator
Respinge toate prevederile legii. Consideră că este o lege adoptată de guvern sub şantajul UDMR. “Prin concesiile făcute UDMR-ului, această lege se transformă într-un atentat la statul de drept şi la principiile fundamentale ale democraţiei”, apreciază Cordoş. Şi el consideră că prevederea care vizează rectorii este una cu “dedicaţie”. “Spaţiul universitar era ultima redută necucerită politic şi acum asistăm la o încercare a PDL de a face acest lucru. În privinţa rectorilor au câteva ţinte foarte clare, cum ar fi Ecaterina Andronescu sau Andrei Marga”, a afirmat Cordoş.
Cornel Itu, deputat
Se declară adversar al tuturor acestor modificări propuse în proiectul noii Legi a Educaţiei, despre care crede că va bulversa întreg învăţământul românesc. “Ce nu înţeleg cei de la putere este că o astfel de lege nu trebuie făcută nici pentru Funeriu, nici pentru Boc şi că trebuie făcută pentru 50-100 de ani. Dar, fără girul populaţiei, al specialiştilor, al părinţilor, profesorilor şi elevilor, va fi o lege care va fi schimbată în permanenţă”, a declarat Itu.
Grupul parlamentar UDMR
Mate Andras Levente, deputat
Consideră “corecte” măsurile privind învăţământul în limba minorităţilor, “acceptabile” comasarea şcolilor şi reorganizarea ciclurilor de învăţământ şi “firească” structura propusă pentru consiliile de administraţie. Nu se pronunţă în privinţa dreptului ministrului Educaţiei de a revoca rectorii.
Palfi Mozes Zoltan, deputat
Acceptă doar prevederile referitoare la minorităţi şi respinge toate celelalte modificări propuse în proiectul noii legi. Cu toate acestea, va vota în favoarea guvernului în cazul unei moţiuni de cenzură pe acest subiect. “Voi susţine legea pentru că este un pas mare spre descentralizare, spre autonomie locală şi vom vedea ce va mai fi cu inspectoratele şcolare”, a declarat Palfi.
Independenţi
Vasile Soporan, deputat
În privinţa învăţământului în limba minorităţilor, Soporan citează un fost coleg de partid. “Aş spune ce spunea Liviu Maior: «Cel puţin comunitatea transilvăneană trebuie să se transforme în aşa fel încât etniile să nu mai fie alături, ci să acţioneze împreună»”, a explicat Soporan. Consideră că trebuie revăzută cifra minimă de elevi pentru o şcoală. “Nu poţi desfiinţa o şcoală din mediul rural. Şcoala, ca şi biserica, este o instituţie a satului românesc”, a precizat Soporan. Are rezerve în privinţa reorganizării ciclurilor de învăţământ, dar este de acord cu structura consiliilor de administraţie, ca şi cu revocarea rectorilor de către ministru, în ambele cazuri însă cu condiţia “să nu se ajungă la abuzuri şi politizare”.
DISTRIBUIE
Comenteaza
