Ce șanse are președintele Klaus Iohannis să obțină șefia NATO? Calculele și strategia din spatele unei decizii „îndrăznețe"

Decizia președintelui Klaus Iohannis de a candida la șefia NATO și mai ales competiția în care a intrat astfel oficial alături de premierul olandez Mark Rutte au stârnit o serie de reacții în spațiul public. Comentatorii și analiștii politici consultați de ZIUA de CLUJ atrag atenția că gestul lui Iohannis este unul îndrăzneț și matur, însă reprezintă și un mesaj pentru statele din vestul Europei și SUA.

Radu Albu - Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, punctează câteva dintre implicațiile acestei decizii a președintelui României, atât pentru țara nostră, cât și în ce privește parcursul său politic.

„Candidatura lui Klaus Iohannis este una care dorește să dovedească o anumită maturitate politică și geostrategică a României, atât ca membru NATO, cât și al Uniunii Europene, ținând cont de transformările în relația pe care Bucureștiul o întreține cu Bruxelles-ul, Berlinul și mai recent Parisul. Este totodată un mesaj transmis vestului Europei și SUA că partea răsăriteană a continentului este cât se poate de legitimă în dorința de a fi reprezentată la nivel de poziție de vârf în cadrul Alianței, gestionată pe baza unei expertize mai adânci în relația cu inamicul rus.

Pe un plan mai “personalizat”, fără îndoială că este și un interes al lui Klaus Iohannis, ca om politic cu rezultate bine punctate, de a evolua pe o scenă de o relevanță mai mare decât o scenă națională, contribuind la poziția internațională a României și servind unui prestigiu încă în formare pentru țara noastră. Depinzând de modul în care președintele Iohannis va înțelege să își asume această funcție, și de direcția pe care ar imprima-o alianței nord-atlantice în colaborare evidentă cu statele lider în capacități militare, implicațiile vor merge de la repoziționarea României ca factor strategic cu mai mare greutate în flancul estic NATO și până la o găsirea unor instrumente de lucru care să combine interesele NATO cu cele ale Uniunii Europene în zona Indo-pacifică, de mare interes pentru reconfigurarea sistemului de alianțe în secolul 21, și de interes național pentru țări europene care au teritorii peste mări.

Iohannis, fiind un om al consensului, este foarte probabil ca acțiunea lui să se desfășoare într-o manieră diplomatică și integratoare a intereselor multiple, evitând diviziunile între membri cu atât mai mult cu cât, recent, contracandidatul Mark Rutte s-a exprimat echivoc cu privire la relațiile pe care Europa le poate întreține cu Rusia după încetarea războiului, ceea ce nu a plăcut în capitalele din estul Europei", a subliniat Radu Albu -Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj.

În opinia sa, însă, „mai este cale lungă", candidatul român trebuind să obțină o majoritate critică și mai ales pe cea a statelor care în prezent și-au anunțat susținerea pentru candidatul olandez.

Președintele caută deschidere internațională

Pe de altă parte, Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, consideră că șansele președintelui de a obține această funcție sunt mici, însă gestul este îndrăzneț.

„Decizia președintelui Iohannis de a candida la șefia NATO este un gest îndrăzneț pe care șeful statului român îl face acum din mai multe motive, în primul rând fiindcă se află la sfârșitul celui de al doilea mandat și caută o deschidere internațională. Se pare că, datorită echilibrelor politice și din alte motive, nu este posibilă accesarea unei funcții la conducerea Uniunii Europene. În al doilea rând, această decizie este luată și din motivul că președintele Iohannis a sesizat că nu există la nivel european, în special în rândul statelor Europei Centrale și de Est, un consens pentru susținrea candidaturii favoritului, adică a fostului premier olandez Mark Rutte, care a fost susținut oficial din februarie de Marea Britanie, Franța și mai ales de SUA.

Opoziția față de Rutte este în special în rândul țărilor din regiune, Europa Centrală și de Est, începând cu Viktor Orban care a avut o serie de conflicte legate de statul de drept cu Rutte atunci când era premier, statele baltice, care, de asemenea, consideră că ar fi mult mai nimerit ca un politician din Europa Centrală și de Est să conducă NATO și în final există și o altă pleiadă de lideri care privesc această candidatură cu o oarecare neîncredere. Klaus Iohannis caută să se încrusteze în această breșă și să ocupe terenul pe care l-ar fi lăsat liber un Rutte care nu ar fi avut susținerea necesară pentru a se poziționa în această funcție.

Totuși, șansele lui Klaus Iohannis sunt mici, pentru că se pare că există în jurul lui Rutte un consens puternic dinspre țările care decid în NATO în mod tradițional și, deși există anumite îndoieli în multe zone de decizie, totuși cuvântul pe care îl au statele puternice va fi decisiv. Dar Klaus Iohannis desfășoară o strategie inteligentă, testează terenul acum, pentru a vedea dacă există o opoziție frontală mai ales dinspre statele centrale față de Rutte și, dacă va descoperi că această poziție se va menține, atunci desigur își va crește șansele și rezultatul va fi acela că, chiar dacă nu va fi el ales pentru această funcție, nu va fi ales nici Mark Rutte și vor căuta o altă variantă", a declarat Sergiu Mișcoiu pentru ZIUA de CLU

Argumentele președintelui

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

"Îmi asum această candidatură în numele României", a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a apreciat că "este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice".

Şeful statului a vorbit despre o nouă perspectivă a Alianţei şi de importanţa Europei de Est în realizarea acesteia.

"Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO", a punctat preşedintele Iohannis, conform Agerpres.

Astfel, a arătat el, "cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre".