Barajele României, „înecate” în hârtii și promisiuni neîndeplinite

Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, atrage atenția asupra blocajelor care persistă de ani de zile în privința unor baraje aflate în construcție și cere Guvernului să trateze aceste investiții ca pe o prioritate națională.

Parlamentarul clujean a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor date privind stadiul barajelor aflate în execuție și planurile de continuare a acestora. Potrivit social-democratului, între obiectivele strategice se află barajul de la Răstolița, dar și alte lucrări similare, care sunt deja construite în proporție de peste 50%.

„Răspunsurile oficiale primite confirmă situația, dar arată în același timp că aceste proiecte rămân blocate de prea mulți ani. Tocmai de aceea, este nevoie de o asumare clară și de o accelerare a lucrărilor, pentru ca investițiile să fie duse la bun sfârșit. Susțin cu tărie finalizarea barajelor începute și consider că acestea trebuie tratate ca o prioritate națională.

Dacă discutăm despre independență energetică, atunci soluția concretă este să valorificăm potențialul hidroenergetic pe care îl avem deja. Barajele de mari dimensiuni nu înseamnă doar producție de energie verde, ci și protecție împotriva inundațiilor, asigurarea rezervei de apă și dezvoltarea infrastructurii pentru comunitățile locale. Este o resursă pe care România nu își permite să o irosească”, a subliniat parlamentarul clujean.

Date oficiale comunicate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

• România are în total 2.425 de baraje și lucrări hidrotehnice încadrate în categoriile A, B, C și D.
• În categoria A și B (baraje de mare importanță) sunt 183 de obiective, dintre care 89 sunt autorizate, restul fiind în procedură de reautorizare, golite sau nefinalizate.
• Există 45 de baraje și diguri pentru depozite de deșeuri industriale, dintre care o parte se află în curs de închidere și ecologizare.
• În categoria lucrărilor hidrotehnice speciale sunt înregistrate 16 obiective, dintre care 11 sunt autorizate.
• În categoria C și D sunt 2013 baraje și lacuri de acumulare, din care 1272 sunt autorizate și 741 neautorizate.
• Pentru depozitele de deșeuri industriale sunt înregistrate 98 de obiective, dintre care 65 autorizate și 33 neautorizate.
• La categoria lucrări hidrotehnice speciale sunt 111 obiective, dintre care 71 autorizate și 40 neautorizate.
• Printre problemele menționate se numără: lipsa fondurilor, litigii juridice privind terenurile, lipsa cărților tehnice și a actelor de proprietate, întârzieri administrative în emiterea avizelor.

Prin PNRR și alte programe de investiții sunt finanțate lucrări de modernizare și consolidare la baraje precum: Colibița, Gilău, Vărsăţ, Călinești, Frumoasa, Săcele, Poiana Uzului, Mărișel, Buftea, Gura Râului.

„Este nevoie de decizii ferme și de responsabilitate în privința acestor proiecte. Finalizarea barajelor începute nu este doar o chestiune tehnică, ci o dovadă că România poate să își folosească resursele eficient și în interesul cetățenilor. Prin consecvență și implicare putem transforma aceste obiective abandonate pe jumătate în soluții reale pentru independența energetică și pentru dezvoltarea durabilă a țării”, a concluzionat Lăpușan.