Decizia CCR în cazul Belina, amânată cu o săptămână
Judecătorii CCR au amânat pentru 23 noiembrie deliberarea şi pronunţarea unei decizii în cazul Belina.
Curtea Constituţională a României a dezbătut joi sesizarea lui Călin Popescu-Tăriceanu referitoare la ancheta DNA legată de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina. Tăriceanu a cerut CCR să constate un conflict juridic de natură constituţională între Parchet şi Guvern. Ministrul Justiţiei a fost prezent la dezbateri.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut, joi, în faţa judecătorilor CCR, că aprecierea legalităţii unei hotărâri de guvern este de competenţa instanţei de contencios-administrativ, iar oportunitatea este de competenţa decidentului, nu a procurorilor DNA.
"Jurisprudenţa CCR este bogată, făcând partajarea competenţelor celor două autorităţi. (Că - n.r.) actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, s-a statuat prin decizia 594/2008. Sancţiunea aplicată pentru nerespectarea dispoziţiilor legaşle, în procedura de elaborare, de adoptare a unei hotărâri de guvern este una de drept extrapenal, respectiv constatarea nelegalităţii hotărârii de guvern de către instanţele de contencios administrativ cu consecinţa lipsirii acestor acte de efecte juridice", a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timpul dezbaterii sesizării lui Călin Popescu Tăriceanu cu privire la cazul Belina.
El a ţinut să mai precizeze că procurorul urmăreşte acte, fapte considerate de legiuitor ca fiind infracţiuni.
"După ştiinţa mea, din cele aproape 1000 de infracţiuni câte găsim, din păcate prea multe după părerea mea, în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiunea care să constea în fapta guvernului de a adopta o hotărâre de guvern, nu act normativ, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală constituţională să ancheteze", a adăugat Toader.
De asemenea, ministrul Justiţiei a precizat că Ministerul Public nu înfăptuieşte puterea judecătorească.
"Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibil hotărâri de guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, el, DNA, poate să verifice legalitatea HG, poate DNA să-i ia din competenţa judecătorului de la contenciosul-administrativ. Sigur, convingerea noastră este că nu. Jurispudenţa Curţii este în acelaşi sens. Legea specială statuează aceeaşi direcţie. Procurorul de la DNA nu anchetează legalitatea, oportunitatea, împrejurările, circumstanţele, dar el are competenţa legală în îndeplinirea misiunii conferită de Constituţie şi actele infraconstituţionale de declanşare a mecanismelor constituţionale pentru verificarea legalităţii hotărârii de guvern, declanşează mecanismele constiţionale, sesizează instanţa de contencios, dar nu se substituie instanţei de contencios, nu se substituie guvernului. Competenţa de apreciere a legalităţii actului legislativ, HG, este o competenţă exclusivă a instanţei de contencios. Competenţa de apreciere a oportunităţii, a împrejurărilor, circumstanţelor emiterii actului administrativ rămâne în sarcina exclusivă a decidentului, aşa cum s-a stabilit şi părin jurisprudenţa instanţei de contencios-constituţional", a mai spus ministrul Justiţiei.
DNA, către judecătorii CCR: Nu cred că rolul CCR e de a exonera funcţionarii de rang înalt
Un procuror al DNA a susţinut, joi, în faţa judecătorilor CCR, în timpul dezbaterii sesizării din cazul Belina, că o acceptare a conflictului constituţional, cerut de Călin Popescu Tăriceanu, echivalează cu o exonerare de răspundere penală a funcţionarilor publici cu rang înalt
"CEDO a statuat că organele de urmărire penală trebuie să realizeze o anchetă penală efectivă, aptă, care să stabilească de principiu dacă există fapte penale. Dacă i se interzice să stabilească acest aspect nu avem să ştim dacă funcţionarul public săvârşeşte, ci este exonerat de răpundere, este mai presus de lege, ori nu cred ca acesta este rolul CCR, de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt", a susţinut reprezentantul DNA.
Potrivit acestuia, procurorul care instrumentează dosarul Belina nu a făcut altceva "decât o cercetare penală care nu poate fi supusă obiectului controlului constituţional şi nu poate face obiectul conflict juridic".
"Ce ar însemna ca de fiecare dată când un funcţionar public cu rang înalt care săvârşeşte o faptă penală să sesizeze instanţa de contencios-constituţional şi să arate că procurorul, atâta vreme cât exercită rolul constituţional, nu poate să-l ancheteze? Nu înseamnă asta şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat? Ba da, pentru că el nu va putea niciodată să răspundă penal pentru că prin diferite tertipuri sesizează diferite autorităţi, în acest caz CCR, şi obţine prin diferite decizii de speţe, în care să spună ce să faca un procuror, ce să ancheteze", a mai spus reprezentantul DNA.
Acesta a mai spus că se face o confuzie între răspunderea penală şi cea administrativă.
"Vă rugăm să constataţi că nu există niciun conflict juridic de natură constituţionala pentru simplu fapt ca procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. Nu poţi să impui procurorului unde să facă anchetă sau nu", a mai spus procurorul.
Magistratul a precizat că obiectul dosarului DNA nu priveşte modalitate în care au fost emise hotărârile de guvern.
"Niciodată procurorul nu verifică dacă a fost emisă o HG în condiţii de legalitate, că e rolul instanţelor judecătoreşti. Procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional, ori dvs vi se cere să stabiliţi ce poate face un procuror şi unde poate să exercite o cercetare penală. Se încalcă principiul statului de drept. Nu se poate ca în România secolului 21 să vină un funcţionar cu rang înalt şi să impună unde să facă procurorul ancheta penală", a conchis reprezentantul procurorilor DNA.
"Nu cred că s-a pus problema de reducere a competenţelor procurorului. (..) Cred că temerea doamnei procuror este nejustificată, că nimeni nu reduce din competenţa procurorului, doar ce s-a cerut prin sesizare, procurorul să ancheteze infracţiuni, dar să nu se subtituie nici instanţei de contencios-administrativ şi nici guvernului, emitentului actului. Distincţia între hotărâri de guvern individuale sau normative nu se justifică, că tot guvernul le adoptă, legalitatea e tot la contencios, oportunitatea, cirscumstanţele îi rămân tot lui. Cred că doamna procuror poate să rămână împacată la gândul că nimeni n-a pus problema ştirbirii competenţelor", a replicat ministrul Tudorel Toader.
