Opinie. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „De ce avem deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și suntem îndatorați până la strănepoții?”

Opinie. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „De ce avem deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și suntem îndatorați până la strănepoții?”

Săptămâna trecută a fost publicat anuarul „ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România”, probabil cel mai bun catalog de competitivitate economică apărut pe piață.

Asta dacă ne raportăm la celelalte anuare Top 100, Top 300, Top 100 CEO, Top 300 sau 500 Bogați și altele de felul ăsta, unele mai degrabă de natură publicitară sau tabloidă decât de interes economic.

Top 1.000 este cea mai bună radiografie a mediului de afaceri pentru că poți vedea adunată la un loc toată lumea bună din toate sectoarele economice, competitori, parteneri, clienți, furnizori, cunoscuți sau necunoscuți, asteptați sau neașteptați, plătitori sau nu de taxe, impozite și contributii, băieti deștepți sau băieți fraieri. Și pe mulți, mulți alții.

Top 1.000 ne ajută să înțelegem în dinamica an-de-an nu numai cifrele de afaceri ci și marjele de profit și numărul de angajați, acești doi ultimi parametri economici fiind mult mai importanți decât cifra de afaceri în sine – se cuvine să reamintim că banii pentru școli, spitale, străzi, seniori (pensii) și, cel mai important, banii risipiți în administratia publica nu vin din cifra de afaceri a companiilor private ci din taxele, contribuțiile și impozitele plătite de aceste companii. Astfel încât o companie cu o cifră de afaceri gigantică, cu zero marjă de profit, nu plătește nimic către statul român și, invers, o companie cu o cifră de afaceri mica, cu o marjă mare de profit, plătește mult către statul român - oferind suplimentar și tentația către statul roman de a o jupui și mai tare în loc să se ia de compania care nu plătește nimic.

Din Top 1.000 se poate deduce, în funcție de codul CAEN și, eventual, de numărul de angajați, care sunt oamenii de afaceri pasionați și curajoși, antreprenori sau corporatiști, care se ambiționează să fabrice în România, în loc să deschidă un depozit – „industrial”, cum i se spune fandosit – în care să importe bunuri care se pot fabrica foarte bine și la noi. Cu peste 5.000 de fabrici, din care foarte multe de mancare, chimie, energie și apărare, închise în ultimii 25 de ani e mare lucru că mai sunt în top ceea ce se numește (impropriu pentru ziua de azi) „fabrici și uzine”.

Așa cum spuneam, datele din Top 1.000 sunt din 2021 și 2022, ani economici foarte buni în care inflația, greedflația și specula au ajutat pe toată lumea. Astfel încât stați să vedeți Top 1.000 cu datele din 2023, cel mai bun an din istoria economică a țării noastre și Top 1.000 cu datele din 2024, care este an de PNRR și electoral, deci și mai bun.

Când vezi astfel de rezultate bune și astfel de traiectorii stelare în vremuri atât de tulburi te intrebi, din nou, de ce avem deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și suntem îndatorați până la strănepoți?

Dar de ce să ne batem capul cu 1.000 cele mai mari companii din România? Mai bine să ne așezăm comod pe canapea și să dăm drumul la televizor, a inceput campania electorală.

Comenteaza