Dragoş Damian, Terapia Cluj: „Patriotismul Economic” a lui Marcel Ciolacu şi strugurii din India

Au tăbărat pe lozinca „Patriotism Economic” și au facut-o praf mării consultanți și experti în economie locală, mondială și stelară – pe care, pentru a reveni cu picioarele pe pământ, i-aș aduce o vreme la mine în fabrică să lucreze ca operatori sau analiști pe echipamente mai sofisticate decât calculatoarele de pe care ei dau „Google” pentru a face analize privind viitorul economiei.

Acum zece ani în centrul Sibiului trona un banner foarte mare pe care scria „Cumpără Fabricat în Sibiu” – cu mesaje care argumentau îndemnul: păstrarea locurilor de muncă, crearea de noi job-uri si profesii, atragerea de noi investitori etc. Între timp banner-ul a dispărut, nimeni nu mai îndrăznește să rostească „cumpără românește” fără a fi etichetat drept nationalist-extremist, magazinele belgiene de proximitate vând struguri din India iar românii se supăra că țara lor este importatoare până la refuz de mâncare, chimie, energie și apărare.

„Patriotismul Economic” ar trebui de fapt să fie planul de acțiune pentru întreaga Uniune Europeană, nu numai pentru România.

În 2017 un număr enorm de asociații industriale de manufactură din domenii diverse, cu sediul în UE, care cuprind peste 25 de milioane de angajați și o cifră de afaceri de circa 1000 miliarde de Euro, făceau un apel în ceasul al 12-lea pentru o strategie industrială mult mai ambițioasă decât până atunci, cu un orizont de timp până în 2020. În declarația comună se arată că între 2000 și 2014, cota de piață a industriei europene a scăzut de la 18,8% la 15,3%, iar în perioada crizei și post-criză 2008-2014 s-au pierdut 3,5 milioane de slujbe din industrie, circa 10% din numărul angajaților din unitățile de manufacturiere.

Asta s-a întâmplat pentru că imediat după criza din 2008, liderii marilor economii extracomunitare au pus „Patriotismul Economic” la vârful agendei lor de dezvoltare.

„Make in India” pornită în 2012 a reușit să transforme țara în „Farmacia Lumii”.

„America First” începută în 2017 avea drept obiectiv să transforme Statele Unite într-o superputere în domeniul producției industriale.

„Made in China 2025” lansat în 2019 și-a revenit în intensitate și întărește an de an poziția țării de „Fabrică a Lumii”.

Din 2020 încoace, navigând printre crize, Uniunea Europeană a sfârsit prin a avea penurii de medicamente, mâncare, energie, armament. Toate astea pentru că nu a existat „Patriotism Economic”.

Industriașii din România ar trebui să susțina „Patriotismul Economic” a lui Marcel Ciolacu și în același timp să îi atragă atenția asupra limitărilor care țin de resursa umană: migratia de neoprit a românilor spre vestul Europei, penuria îngrozitoare de muncitori și ingineri din fabrici, construcții și agricultură și îmbătrânirea populației.

Merita încercat „Patriotismul Economic” chiar și cu riscul de a ajunge la fel de rebeli ca Polonia și Ungaria, care sunt mari amatoare de așa ceva. Însă Marcel Ciolacu știe cu siguranță că sunt mulți români care și-ar dori ca România să fie rebelă măcar 10% din cât sunt Polonia și Ungaria.

Ieri (15.06.2023 - n. red.) Președintele Emanuel Macron a promis alocarea a 50 de milioane de Euro pentru proiecte care vizează reducerea dependenței Franței de importurile extracomunitare de medicamente. Ce este asta dacă nu „Patriotism Economic”?