Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Boloş, noua schemă de ajutor de stat este foarte bună pentru industria farmaceutică. Mai rămâne să convingem funcţionarii din Ministerul Sanătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să nu mai urască medicamentel

Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Boloş, noua schemă de ajutor de stat este foarte bună pentru industria farmaceutică. Mai rămâne să convingem funcţionarii din Ministerul Sanătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să nu mai urască medicamentel

Pentru toți care încă nu sunt la curent cu noua schemă a Ministerului Finanțelor Publice privind stimularea investițiilor cu impact în economie sau pentru cei care înjură Guvernul că lasă pacienții fără medicamente mai sus este linkul noii scheme, poate decid unii sau alții să construiască o fabrică în România

Așadar, în loc să atace sau să critice Guvernul prin campanii media foarte scumpe mai bine de aceeași bani la care adaugă ajutorul de stat din noua schemă a lui Marcel Boloș se pun pe treabă și construiesc o fabrică de medicamente.

Oricum, schema este un pas înainte față de 807 și 959, prima dată în istoria post-decembristă se garantează o direcție strategică pentru industria farmaceutică printr-o intensitate mai mare a ajutorul de stat și prin punctarea seminificativă a activităților de tehnologizare și diversificare.

1. Era utilă o valoare minimă a investiției mai mică de 50 de milioane Ron (fără TVA) – o valoare așa mare însemând de fapt o unitate nouă de producție. Dacă valoarea era mai mică atunci era posibilă accesarea și pentru echipamente individuale – de exemplu, o mașină de ambalare produse solide orale ultrarapidă costă circa 15 milione Ron (fără TVA), nu va fi eligibilă chiar dacă veniturile rezultate s-ar încadra în restul prevederilor schemei. O linie de umplere produse injectabile costă sub 15 milioane Ron (fără TVA), din nou, aceeasi problemă.

2. Era utilă o condiționare a investitiei, o intensitate mai mare dată către cei care vor investi în producția de medicamente strategice. Austria a dat bani țintit pentru antibiotice iar Franța pentru paracetamol. Astfel încât dacă, sa spunem, vine un investitor pentru a fabrica sau doar împacheta imunoglobuline, chimioterapice, antidiabetice, injectabile de urgență etc., adică medicamente deficitare, intensitatea schemei de ajutor să fie mai mare decât 40%. A mai dat România ajutor de stat pentru fabricarea unor produse pentru care deja există capacități de producție sau pentru unități de împachetare produse orale care nu aduc valoare adaugata în sistemul sanitar. Condiționarea este un fel de „cine dă banii de petrecere pune muzică”.

Era utilă și o schema de off-set între investițiile industriale și taxa clawback, nici acum nu este târziu pentru o astfel de abordare.

Producția industrială din România și din Uniunea Europeană au picat în ultimii ani din cauza competiției producătorilor asiatici și americani iar în următorii ani se va adăuga complexitate din cauza perturbărilor lanțurilor de aprovizionare. Toate țările se vor bate pentru atragerea de investiții industriale în mancare, medicamente, energie și apărare, va conta cine mută foarte rapid.

Noua schemă, daca ar include cele două observații de mai sus ar fi aproape perfectă, dar chiar și așa sper că cele mai importante companii locale și internaționale să aplice proiecte și banii să se consume doar pentru fabricarea medicamentelor. Sigur, avem un deficit în formarea de specialiști în industria farmaceutică dar consorțiile de invatamant dual vor înțelege oportunitatea schemei țintite de ajutor și se vor pune pe treabă.

Acum, cum spuneam în titlu, a mai rămas să convingem Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să înceteze să urască medicamentele generice, adică exact cele care ar putea fi fabricate în România. Nu este o observatie tip cultul personalității, însă, și am mai spus-o și anul trecut, dacă nu erau Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Alexandru Rafila nimeni nu aducea niciodată atenția asupra acestui sector economic și probabil schema despre care vorbim aici nu ar fi existat nici acum. Teama mea cea mai mare este că dupa ce Alexandru Rafila va pleca din poziția pe care o deține, funcționarii de la Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor începe din nou să-și bată joc de producătorii industriali de medicamente din România și de medicamentele generice la modul general, așa cum au făcut-o cu maximă eficiență până în urmă cu doi ani.

Opinie publciată în ZF

Comenteaza