Dragoş Damian, Terapia Cluj: „Congresele politicienilor şi fabrica de tractoare de la Arad, fabrica de zahăr de la Luduş şi fabricile de ulei de floarea soarelui. România de mâine”

După ce războiul se va termina regulile jocului se vor schimba, nimic nu va mai fi așa cum suntem obișnuiți.

O să avem o nouă cortină de fier lânga granița noastră, unde se vor ciocni cei doi giganți economici Vestul și Estul, care vor lupta pentru dominație și resurse, adică energie, chimie, apărare și, în primul rând, mâncare. Exact domeniile care vor genera creștere economica în viitor. 

Nimic nu va mai fi ca înainte. De-globalizare și trecerea la „mini-economii” regionale, lanțuri de aprovizionare scurte, reshoring, scumpiri și disparitii de materii prime și materiale, deficit enorm de forța de muncă în toate sectoarele. Mai grav poate, este posibil ca anumite sectoare inovative să încetinească, cine va mai fi interesat de digitalizare, automatizare sau energie verde când problemele ecomomiei viitorului sunt deficitele produselor de bază?

Nici o prognoză pentru nici o țară nu se va mai adeveri pentru că mecanismele economice sunt în schimbare. Nici un algoritm financiar, pe termen scurt sau lung, nu va mai funcționa. Băncile, economiștii și analiștii vor trebui să vină cu instrumente noi de analiză și prognoză. 

Romania nu are o economie solidă, industrială, ne bazam pe servicii și importuri. Exact domeniile care muștesc de evaziune fiscală și munca la negru. Dacă România nu intră în criză în 2022 atunci sigur va intra în 2023 când vin la scadență mare parte din datoriile pe care le facem acum. Ne mințim dacă spunem că PNRR ne ajută, degeaba avem miliarde dacă nu avem muncitori și echipamente care să construiască toata infrastructura rutieră și medicală din planuri. Șansa noastră este să preluăm o parte din fabricile care se vor muta înapoi în Europa din Asia. Șansa noastrĂ este industrializarea, cu tot ce înseamnă ea. Știe cineva că se construiește o nouă fabrică de tractoare lângă Arad, i-a lăudat și încurajat cineva pe oamenii de acolo? I-a îtrebat dacă au destui muncitori? Știți că se închide încă o fabrica de zahăr? Câte fabrici de ulei de floarea soarelui ne planificăm să mai construim dacă vedem în asta o oportunitate, și câți politicienii le-au vizitat pe cele existente, să le mulțumească că încă stau în picioare?

Avem nevoie de politicieni curajoși care să ceară ștergerea datoriilor Romaniei, acceptarea unei datorii publice mai mari de 50% si a unui deficit de pana la 10% fără amenințarea procedurilor de infringement - dacă tot apărăm Romania pe un flanc de 400-500 de km. Avem nevoie de politicienii onești care să recunoască marile noastre vulnerabilități, administrația publică, educația și sănătatea și să oprească jaful, nepotismul și incompetența care obligă oamenii tineri și deștepți să plece din țară. Avem nevoie de politiceni-economițti, care să treacă din logica taxei de solidaritate, a amnistiilor fiscale și mai ales a asistenței sociale și a pomenilor electorale în cea a locurilor noi de muncă.

Avem nevoie de politicieni vizionari care să conceapă un plan strategic de reindustrializare până în 2028, care să reducă deficitul balanței comerciale din energie, chimie, apărare și mancare. Avem nevoie de politicieni cu planuri pâna în 2028, de la care să nu se abată, orice ar fi.