Marele actor clujean György Kovács. Ce roluri memorabile a jucat

Marele actor român de etnie maghiară György Kovács (1910 - 1977). György Kovács (n. 22 februarie 1910, Cluj, Austro-Ungaria – d. 8 noiembrie 1977, Cluj-Napoca, România) a fost un actor, regizor de teatru și dramaturg român de etnie maghiară.

A absolvit Colegiul Unitarian din Cluj-Napoca și și-a început cariera artistică la Teatrul Maghiar din orașul natal, unde a ajuns unul dintre actorii de prim rang, prin interpretarea excelentă în opere de autori ardeleni și portretizarea rolurilor din piese de conversație populare dintre cele două războaie mondiale.

Arta sa de a recita poezie l-a făcut și ea popular. Epoca sa de a crea stil a început în a doua jumătate a anilor ’40, când a fost unul dintre membrii fondatori ai Teatrului Secuiesc din Târgu Mureș. Împreună cu artiștii de frunte ai ansamblului, Miklós Tompa, Ernő Szabó și Ferenc Delly, și-a dezvoltat stilul actoricesc bazat pe tradițiile realiste ale actoriei transilvănene și cultul vorbirii frumoase, în direcția creșterii eficienței intelectuale și valorificând descoperirile psihologiei moderne. El a insuflat această abordare a teatrului în multe generații de actori din 1950 ca profesor la Academia de Artă Dramatică Szentgyörgyi István din Cluj-Napoca și apoi la Târgu Mureș. În anii 1970, a fost din nou contractat la Cluj-Napoca. A murit în timp ce regiza piesa sa Henrik.

Rolurile sale celebre au fost Metternich, Cyrano de Bergerac (protagonistul piesei omonime a lui Edmond Rostand), Lucifer (din poemul dramatic al lui Imre Madách Tragedia omului), Hamlet, Tartuffe, Móka (în piesa lui Áron Tamási Pasărea cântăreață), Biberach, Szatyin (în rolul lui Zol Szatyin, protagonistul lui Szatyn Szatyn M.). Partidul Domnului al lui óricz), Lajos Kossuth (în Torchlight de Gyula Illyés), prostul Li (în piesa lui Miklós Bánffy), Cațavencu (în piesa lui Caragiale), Mamlock (în piesa lui Wolf), Manole Crudu (în piesa lui Lovinescu Moartea unui artist).

A debutat ca actor de film în rolul lui Matei Dragomirescu din Citadela sfărâmată (1957). Este personajul principal în mai multe filme românești.

Roluri memorabile:
- In filmul Mihai Viteazul din anul 1971 a interpretat rolul cardinalului Andrei Báthory
- In ,,Pădurea spânzuraților” din anul 1964 l-a interpretat pe generalul conte von Karg
- In ,,Pistruiatul” din anul 1973 l-a interpretat pe Comănescu
- In filmul ,,Dacii” din anul 1967 l-a interpretat pe împăratul Domițian

Distincții:
• Premiu de Stat
• Premiu de Stat
• a primit titlul de „Artist al Poporului” (ante 1959)
• a fost distins cu Ordinul Muncii clasa III (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”

A fost incinerat iar urna sa a fost depusă în mormântul lui István Szentgyörgyi — Cimitirul Central (Házsongárd) din Cluj Napoca. În 1992, Asociaţia Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania/ASMCT (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület - EMKE) a înființat un premiu care poartă numele lui pentru actorii care au realizat performanțe remarcabile sau interpreți care au ajuns la o aniversare de mare semnificație profesională.

Arhiva de fotografie: Clujul și clujenii