Fărșangul, Hodaițele și Alimoria: Tradiții și ritualuri străvechi din Ardeal înainte de Postul Paștelui

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui este un moment semnificativ în calendarul tradițional românesc, marcând începutul unei perioade de purificare spirituală și abstinență.

Înainte de Postul Paștelui, în satele din Ardeal, se păstrează numeroase obiceiuri vechi de sute de ani, unele dintre ele supraviețuind până în ziua de azi, în ciuda influențelor moderne. Printre cele mai cunoscute tradiții se numără „Fărșangul”, „Hodaițele”, „Sâlitul” și „Alimoria”, fiecare având o semnificație aparte.

Lăsata Secului – pragul dintre dulce și post

Conform etnografilor, Lăsata Secului este ultima mare sărbătoare înainte de Postul Paștelui, fiind cunoscută și sub denumirile de Zăpostitul de Paști sau Duminica Albă. Sărbătoarea are loc întotdeauna într-o duminică din februarie sau la începutul lunii martie și păstrează reminiscențe ale unor ritualuri precreștine menite să asigure purificarea și fertilitatea.

În trecut, această zi era celebrată cu mese îmbelșugate, la care se serveau plăcinte și sarmale, iar gospodinele spălau toate vasele cu leșie, pentru a îndepărta orice urmă de alimente „de dulce”. Tradiția spălării vaselor se păstrează în unele sate, unde bătrânii spun că doar vasele curate pot găzdui mâncarea de post.

„Hodaițele” și „Sâlitul” – veselie și ironie în sat

În multe sate, tinerii organizează ultimul joc înainte de intrarea în post. Un aspect inedit al acestui obicei este ironizarea celor necăsătoriți, în special a fetelor bătrâne și feciorilor tomnatici, prin strigături hazlii și glume usturătoare. Această tradiție, numită „Hodaițele” sau „Sâlitul”, presupune adunarea pe dealuri, unde se aprind focuri de purificare, iar tinerii rotesc tăciuni aprinși deasupra capului, strigând „Alimoreoo!”. Se crede că acest gest simbolizează invocarea luminii solare și alungarea iernii.

În unele sate, cum ar fi Gârbova de Sebeș, județul Alba, băieții pregătesc din timp hodaițe – crengi de salcâm înfășurate în paie – pe care le aprind și le rotesc. Strigăturile, adesea în rime amuzante, sunt adresate celor necăsătoriți, stârnind râsete și voie bună, conform ZiarulUnirea.ro.

„Fărșangul” – carnavalul românesc cu influențe maghiare

Un alt obicei marcat la Lăsata Secului este Fărșangul, o tradiție de origine central-europeană ce simbolizează încheierea distracțiilor și începutul unei perioade de reținere. În satele românești, cum este Cetea din comuna Galda de Jos, acest obicei se desfășoară sub forma unui carnaval, cu jocuri și parade ale tinerilor îmbrăcați în costume tradiționale.

În comunitățile maghiare, precum cea din Rimetea, Fărșangul este marcat printr-o procesiune numită „Înmormântarea Fărșangului”, în care un sicriu simbolic este purtat pe ulițele satului, însoțit de muzicanți și tineri costumați. Acest ritual semnifică sfârșitul iernii și renașterea naturii, atrăgând an de an turiști din țară și din străinătate.

„Alimoria” – focul purificator al Lăsatei Secului

La Cugir, unul dintre cele mai importante obiceiuri este „Alimoria”, o tradiție care constă în aprinderea unor focuri mari pe dealuri, menite să purifice și să protejeze satul de spiritele rele. Acest obicei se păstrează cu strictețe, iar în ultimii ani autoritățile locale au organizat evenimentul într-un cadru sigur, pentru a menține vie această tradiție. Spre deosebire de trecut, când focurile erau făcute din materiale naturale, astăzi tinerii recurg la arderea cauciucurilor, aspect care a stârnit unele controverse legate de impactul asupra mediului.