Atelierul de reparații piane al firmei J. Triska, care se afla în capătul Grădinii Stadler, de pe actuala str. Sindicatelor, anii '20

Grădina Stadler se afla pe un teren ce făcea legătura între strada Emil Isac (Sétatér utca) și strada Sindicatelor (Patak utca) și era un cunoscut restaurant şi loc de distracţii al vremii, pentru locuitorii oraşului.

Numele ei a fost dat de proprietari, familia înstărită Stadler, mai de mult încetăţenită în Cluj. De bună seamă că fabricantul de piane Franz Triska va fi frecventat grădina, sala de bal, va fi participat la partidele de popice, frecvent organizate aici de cetăţeni mai înstăriţi, negustori şi meşteşugari, ai oraşului. In cele din urmă, musafirul a devenit membru de familie. El o luă de soţie pe Jozefina, fiica lui Iosif Stadler şi a Reghinei.
Dupa moartea prematura a lui Franz Trika în 1883, la doar 35 ani, afacerea a fost preluată de soția sa Jozefina. Firma a reușit să devină una dintre cele mai cunoscute firme de producție piane din Europa, de la sfârșitul secolului XIX.

La scurt timp dupa moartea soțului, pe vechiul amplasament al intrării în grădină, aceasta a construit Casa Triska, azi sediul Universității de Medicină și Farmacie.

Firma J. Triska a reușit să se mențina pe piață, mulându-se pe necesitățile vremii, construind mai multe clădiri de productie in zona străzii Gării. Dupa Primul Război Mondial va realiza trecerea de la piane la gramofoane, rechizite, articole sportive, trabucuri, pentru a scăpa de falimentul provocat de marea criză din 1929-1933.

Nepotul lui Triska, Ervin Baatz, redenumeşte fabrica „Baering – Fabrica de Articole de Sport” şi se începe confecţionarea de rachete de tenis, tălpi şi beţe pentru schi, instrumente pentru hochei. Aceste produse au avut cerere atât în ţară, cât şi în străinătate. În 1938 şi 1939, fabrica a fost furnizorul de schiuri, tălpici şi suporturi de mitralieră al Armatei Române.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial fabrica este naționalizată și devine Fabrica de Mobilă Libertatea, iar în anul 1954, din producția de mobila, 94,6% a fost destinată exportului. In zilele noastre fabrica a fost transformată într-un parc tehnologic modern.

Sursa info: De la sunet de pian la hi-tech : fabrica de mobila "Libertatea" din Cluj : (1870-2016) - Varga Attila