Șefa Curții de Apel cere verificări CNSAS pentru judecătorul Beșu, deși acesta avea doar 11 ani la Revoluție

Președinta Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, a anunțat joi că va solicita mai multor instituții, inclusiv Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), să verifice trecutul judecătorului Laurențiu Beșu, cel care apare cu o serie de dezvăluiri în documentarul Recorder.

Declarația a ridicat semne de întrebare, întrucât Beșu avea doar 11 ani la momentul Revoluției din decembrie 1989.

În cadrul unei conferințe extraordinare de presă, Arsenie a afirmat că judecătorul ar fi avut „un trecut în Servicii”, fără a prezenta însă dovezi concrete, informează Agerpres.

„Astăzi, vedem un judecător cu trecut în Servicii care lansează acuzații grave bazate exclusiv pe percepții, o instituție media care folosește mesajul fără verificări. Apariția acestor atacuri exact când se află pe rol dosare foarte complicate... Este oare o coincidență că în acest mecanism este implicat un judecător cu trecut în Servicii?”, a declarat Liana Arsenie, sugerând că dezvăluirile lui Beșu ar urmări „crearea unui haos controlat”.

Declarațiile au generat reacții imediate din partea jurnaliștilor prezenți, care au amintit că CNSAS verifică exclusiv posibile colaborări cu fosta Securitate comunistă, iar judecătorul Beșu, având 11 ani în 1989, nu putea intra în această categorie.

„Vreau să ne lămurim, dacă ați mai auzit de colaboratori ai Securității la mai puțin de 11 ani”, a întrebat un jurnalist.

Arsenie a răspuns că, „în fiecare an, toți magistrații dau astfel de declarații”, iar verificările sunt obligatorii „indiferent dacă aveam 5, 10 sau 11 ani”, justificând astfel solicitarea trimisă către CNSAS.

Comunicatul anterior al CAB invoca articole de presă drept surse
Cu o zi înainte, conducerea Curții de Apel București transmisese un comunicat în care sugera că Laurențiu Beșu ar fi fost ofițer în cadrul serviciului secret al MAI, cunoscut ca „Doi și-un sfert” sau SIPI. Ca surse, instituția indica doar articole de presă care vehiculau această ipoteză, fără documente oficiale care să o confirme.

Comunicatul invoca dispozițiile Legii 303/2022 privind statutul magistraților, potrivit cărora judecătorii și procurorii nu pot fi – și nici nu pot fi fost – agenți sau colaboratori ai serviciilor de informații. CAB susținea că, având în vedere apariția „unor acțiuni de compromitere”, este necesară o clarificare publică a traseului profesional al lui Beșu.

Beșu, protagonist al unui nou documentar
Judecătorul Laurențiu Beșu este una dintre sursele documentarului Justiție capturată, în care relatează fapte petrecute în cadrul Curții de Apel București, instanță la care a activat temporar după o delegare de la Tribunalul Giurgiu. În material, acesta face o serie de afirmații privind modul în care ar funcționa anumite mecanisme interne ale sistemului judiciar.

Declarațiile sale au determinat reacții dure din partea conducerii CAB, care acuză „instigare publică” și denunță prezentarea documentarului la televiziunea publică drept un „atac politic instituționalizat”.

Solicitările de verificare privind judecătorul Laurențiu Beșu urmează să fie transmise instituțiilor abilitate în perioada următoare. Contextul tensionat are loc pe fondul unor dosare sensibile aflate pe rolul Curții de Apel București, inclusiv dosarul Revoluției.