Curtea de Apel Cluj suspendă proiectul controversat al unei hidrocentrale în arie protejată

Curtea de Apel Cluj suspendă proiectul controversat al unei hidrocentrale în arie protejată
ilustrativ | Foto: bursa.ro

Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care prevedea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure din Parcul Național Călimani, în vederea construirii hidrocentralei Răstolița.

Decizia vine în urma unei acțiuni în instanță inițiate de Asociația Declic și Bankwatch România - Filiala Cluj.

Este a doua hotărâre favorabilă obținută în instanță de cele două organizații de mediu împotriva proiectului, după ce, în luna iunie, Curtea de Apel a suspendat acordul de mediu care stă la baza lucrărilor. Astfel, lucrările de defrișare pentru amenajarea hidroenergetică (AHE) Răstolița sunt oprite până la pronunțarea definitivă asupra legalității hotărârii de guvern, inclusiv în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform Agerpres.

„Hotărârea guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm hotărârea Curții”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic.

Organizațiile reclamă că defrișările au continuat chiar și după suspendarea acordului de mediu, în ciuda interdicției legale. Potrivit acestora, imaginile satelitare și datele din aplicația oficială „Inspectorul Pădurii” arată că zeci de camioane au transportat lemn recoltat din zonă în mod ilegal.

„Comunitatea Declic cere ministrei mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstolița pentru a verifica seria de ilegalități și abuzuri. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva trebuie să răspundă”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii în cadrul Declic.

Proiectul hidroenergetic Răstolița, demarat cu decenii în urmă și reluat recent cu sprijin politic, este unul dintre cele mai controversate din România. Conform ONG-urilor, centrala ar contribui cu doar 0,081% la producția națională de energie electrică, dar ar afecta grav un ecosistem protejat, inclus în rețeaua Natura 2000.

Viviana Stoica, coordonatoare de campanie pentru Bankwatch România, a subliniat că instanțele au confirmat lipsa de legalitate a acordurilor de mediu, în ciuda asigurărilor repetate date de oficiali din Guvern: „Aceasta este a doua decizie judecătorească ce demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate. Protejarea mediului nu poate fi sacrificată în numele unor promisiuni politice.”

Proiectul presupune defrișarea a aproximativ 39 de hectare de pădure și o reducere substanțială a debitului râului Răstolița, fapt care ar pune în pericol habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre.

Comenteaza