Adio "prima de lux"? Judecătorii CCR ar putea pierde bonusul de 180.000 de lei la final de mandat

Judecătorii Curții Constituționale nu vor mai primi o sumă echivalentă cu indemnizația netă pentru șase luni de activitate la încetarea mandatului, dacă un proiect de lege depus de parlamentarii PNL și USR va fi adoptat.

Inițiativa vizează abrogarea alineatului 5 al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Potrivit propunerii legislative, articolul respectiv stipulează în prezent că, „la încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate”, conform Agerpres.

Inițiatorii susțin că eliminarea acestei prevederi este necesară în contextul angajamentului României de a reduce deficitul bugetar excesiv până în 2030, precum și în lumina măsurilor adoptate de Guvern pentru interzicerea plăților compensatorii în sistemul public. Ei invocă, totodată, principiul echității și al egalității în drepturi, prevăzut în Constituție, argumentând că privilegiile acordate unor categorii restrânse de demnitari nu mai pot fi justificate.

„Menținerea indemnizației speciale pentru judecătorii constituționali ridică probleme de echitate față de alte categorii de personal din sistemul public. Egalitatea în drepturi reglementată de art.16 din Constituția României implică tratament egal pentru toți angajații la stat, fără privilegii sau compensații speciale”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul legislativ mai atrage atenția asupra impactului bugetar semnificativ al acestor plăți. Concret, în luna iulie 2025, trei judecători ai CCR – Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga – ar urma să primească fiecare aproximativ 180.000 lei, ceea ce ar însemna un total de 540.000 lei suportat de la bugetul de stat. Sumele nu au fost prevăzute în bugetul Curții Constituționale pe anul în curs, iar acoperirea lor ar necesita realocări din alte capitole bugetare, afectând alte programe sau nevoi ale instituției.

Proiectul a fost depus la Senat, care este prima Cameră legislativă sesizată, urmând ca decizia finală să aparțină Camerei Deputaților.