Foto P Integrarea naturii în arhitectură, parte din filozofia RIVUS - „un cartier urban inovator, eficient energetic, verde și orientat spre bunăstarea generațiilor actuale și viitoare”

De la reconversia patrimoniului industrial și crearea unor spații verzi ample, până la soluții de mobilitate și standarde ridicate de eficiență energetică, sustenabilitatea este un fir roșu care traversează întregul concept RIVUS, cel mai mare demers de regenerare urbană aflat în dezvoltare în România. Pentru a înțelege mai de aproape cum se traduc aceste principii în decizii concrete și ce înseamnă, de fapt, sustenabilitatea în proiectul RIVUS, am stat de vorbă cu Dan Chelaru, Group Sustainability Officer IULIUS.

RIVUS este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de regenerare urbană din România. Din perspectiva sustenabilității, ce înseamnă concret acest lucru și care sunt principiile care au ghidat proiectul încă de la început? Care sunt principalele direcții de sustenabilitate definitorii pentru acest proiect?

Încă de la început, RIVUS a fost conceput ca un proiect de regenerare urbană unde sustenabilitatea este un principiu fundamental integrat în fiecare etapă a dezvoltării. Practic, asta înseamnă că, pe tot parcursul ciclului de viață, de la faza de concept și proiectare, până la construcție și operare, deciziile sunt ghidate de criterii stricte de mediu și sociale. Drept dovadă, proiectul a obținut cel mai mare credit verde acordat vreodată unei astfel de dezvoltări în România (400 milioane euro), finanțare care vine cu cerințe clare de performanță de sustenabilitate. Iar pentru a respecta aceste cerințe ambițioase, am implementat un sistem de management de mediu și social, care monitorizează continuu proiectul printr-un set de indicatori clari de performanță. Mai mult, viziunea noastră de sustenabilitate nu se rezumă la „clădiri verzi” în sens strict, ci definește modul integrat în care proiectul este realizat și operat, cu impact pozitiv pe multiple planuri. Am impus, de exemplu, reguli riguroase pentru achiziții responsabile de materiale și pentru gestionarea deșeurilor în spiritul economiei circulare, motiv pentru care ne propunem să valorificăm cel puțin 70% din deșeurile de șantier, un obiectiv mult peste practica obișnuită. De asemenea, protejăm elementele de patrimoniu industrial de pe amplasament, integrăm soluții pentru biodiversitate urbană și implicăm activ comunitatea locală în derularea proiectului. Totodată, ne asigurăm că toți cei care lucrează în cadrul proiectului beneficiază de condiții de muncă sigure și corecte. În același spirit, respectăm principiul european de „a nu prejudicia semnificativ” mediul, ceea ce se traduce prin măsuri concrete încă din faza de construcție: adaptarea șantierului la efectele schimbărilor climatice, gestionarea eficientă a apei, prevenirea poluării și conservarea naturii locale. Iar aceste standarde nu rămân doar pe hârtie, deoarece toți partenerii noștri, de la contractori la subcontractori, sunt monitorizați să le respecte la fel de strict, atât în perioada construirii, cât și ulterior, în operarea ansamblului. În plus, menținem un dialog deschis cu stakeholderii, printr-un mecanism dedicat și transparent prin care comunitatea își poate exprima preocupările, astfel încât feedbackul lor să fie auzit și integrat real în desfășurarea proiectului.

Toate aceste principii se reflectă în soluții concrete pe teren. RIVUS va avea clădiri de ultimă generație, extrem de eficiente din punct de vedere energetic, practic cu emisii aproape de zero, care vor integra surse de energie regenerabilă și vor fi proiectate încă de pe acum pentru a face față provocărilor climatice viitoare. Ansamblul pune, totodată, un accent deosebit pe calitatea spațiului urban creat: deschide malul râului Someș către public prin zone verzi extinse și de promenadă, aduce lumina naturală în interiorul clădirilor prin soluții arhitecturale ingenioase și utilizează materiale de construcție cu impact redus asupra mediului. Ne-am propus să certificăm proiectul la cele mai înalte standarde internaționale, precum LEED Platinum și EDGE Advanced, ceea ce va confirma performanța sa verde la nivel global. Iar ca beneficiu direct pentru oraș, RIVUS include și investiții majore în infrastructura publică, realizate în parteneriat cu municipalitatea, menite să sporească accesibilitatea zonei și să contribuie la creșterea calității vieții urbane pentru întreaga comunitate.

RIVUS îmbină tehnologia verde, cum sunt panourile solare, cu integrarea naturii în arhitectură, prin terase și fațade verzi și elemente de design biofilic. Cum funcționează împreună aceste soluții și ce beneficii aduc ele, atât pentru eficiența energetică, cât și pentru mediu și confortul urban?

În cadrul RIVUS am decis să combinăm tehnologia verde cu soluțiile inspirate de natură, deoarece ele se completează reciproc în obținerea unui ansamblu sustenabil. Clădirile vor fi dotate cu panouri solare care vor produce o parte din energia necesară direct de la soare, fără emisii, reducând astfel dependența de rețeaua convențională și amprenta de carbon a proiectului. În paralel, aducem vegetația cât mai aproape de spațiile folosite de oameni: vom avea fațade verzi, practic, grădini verticale pe clădiri, iar terasele circulabile vor fi amenajate cu vegetație, ca acoperișuri verzi accesibile pentru relaxare. De jur împrejur, ansamblul va fi înconjurat de spații verzi generoase, iar prin designul biofilic folosim materiale naturale și deschidem proiectul către malul Someșului printr-un parc cu vegetație bogată. Toate aceste elemente integrează natura în arhitectură și creează un mediu urban plăcut, sănătos și primitor.

Aceste soluții lucrează în sinergie. Pe de o parte, energia solară produsă local scade consumul din surse convenționale, ceea ce înseamnă mai puține emisii și costuri operaționale eficientizate. Pe de altă parte, vegetația integrată în clădiri și în spațiile exterioare ajută la reglarea microclimatului: plantele oferă umbră naturală și răcoresc aerul, reducând supraîncălzirea suprafețelor expuse la soare (fenomenul de „insulă de căldură” urbană). Practic, clădirile rămân mai răcoroase vara în mod natural, ceea ce înseamnă o nevoie mai mică de aer condiționat. Astfel, energia verde pe care o generăm acoperă și mai eficient necesarul rămas, amplificând eficiența energetică generală a proiectului. În plus, faptul că avem vegetație pe fațadă și la sol ajută și la gestionarea apei pluviale (plantele pot reține sau încetini scurgerea apei în timpul ploilor puternice) și contribuie la un aer mai curat, filtrând particulele de praf.

La nivelul calității vieții urbane, efectele sunt remarcabile. Elementele de design biofilic creează o conexiune directă cu natura pentru toți cei care lucrează, locuiesc sau doar vizitează RIVUS. Această apropiere de natură se traduce printr-o stare de bine sporită, confort psihologic și chiar o productivitate mai mare pentru ocupanții clădirilor.

În același timp, multitudinea de plante adusă de RIVUS va crea condiții favorabile și pentru micile viețuitoare urbane, de exemplu insecte polenizatoare (albine, fluturi) sau păsări cântătoare, un semn că ecosistemul local se însănătoșește și devine mai echilibrat. Acesta este un beneficiu natural al designului biofilic: prin aducerea vegetației în oraș sprijinim atât confortul oamenilor, cât și biodiversitatea urbană.

Desigur, un singur proiect nu va răcori întregul oraș, însă impactul pozitiv la scară locală va fi vizibil, prin temperaturi mai blânde în imediata vecinătate a clădirilor, zone umbrite și confortabile vara, un aer mai respirabil și un spațiu urban mai prietenos atât pentru oameni, cât și pentru natură. În ansamblu, panourile solare și integrarea naturii în arhitectură fac parte din aceeași filozofie RIVUS: aceea de a crea un cartier urban inovator, eficient energetic, verde și, totodată, orientat spre bunăstarea generațiilor actuale și viitoare.

Clădirile propuse includ soluții pentru a aduce mai multă lumină naturală în interior. Cum contribuie aceste elemente la confortul oamenilor și la reducerea consumului de energie?

Lumina naturală joacă un rol esențial în confortul și sănătatea ocupanților, iar la RIVUS am acordat o atenție deosebită integrării ei inteligente în clădiri. În primul rând, expunerea la lumină naturală favorizează starea de bine, ajutând la reglarea ritmurilor biologice și are efecte benefice asupra dispoziției și productivității. Cu alte cuvinte, spațiile bine luminate natural sunt percepute ca fiind mai plăcute, mai sănătoase și mai propice activităților zilnice, ceea ce se traduce în utilizatori mai mulțumiți și mai eficienți.

Pentru a valorifica aceste beneficii, RIVUS va integra în clădiri luminatoare circulare de mari dimensiuni, supranumite sugestiv „ochi de lumină”. Aceste elemente arhitecturale permit pătrunderea adâncă a luminii solare în interior, asigurând o iluminare naturală cât mai uniformă a spațiilor pe parcursul zilei. Astfel, în orele diurne, dependența de iluminatul artificial scade, ceea ce poate duce la economii de energie electrică. Desigur, principalul câștig rămâne la nivelul calității spațiului și al confortului uman.

În același timp, suntem conștienți că mai multă lumină naturală nu înseamnă automat eficiență energetică sporită, dacă nu este gestionată corect. Un aport excesiv de soare, necontrolat, poate genera supraîncălzire vara sau disconfort vizual, ceea ce ar contrabalansa beneficiile. De aceea, soluțiile noastre sunt gândite cu grijă pentru echilibru. Luminatoarele vor fi realizate cu geamuri performante și prevăzute cu sisteme de umbrire sau difuzie a luminii, acolo unde este necesar.

În concluzie, lumina naturală devine un avantaj valoros al proiectului, nu doar un element estetic. Prin integrarea inteligentă a acestor soluții, reușim să îmbunătățim calitatea vieții în rândul utilizatorilor și, totodată, să menținem clădirile eficiente și confortabile din punct de vedere energetic.

Ce s-a întâmplat cu materialele rezultate din demolări și cum reușiți să le reciclați sau să le reutilizați în mod sustenabil?

Încă din etapa de demolare, am aplicat consecvent principiile economiei circulare, astfel încât materialele rezultate să fie tratate ca resurse, nu ca deșeuri. Întregul proces a fost gestionat pe baza unui plan de management al deșeurilor, care a stabilit măsuri clare de colectare, sortare și valorificare, în conformitate atât cu cerințele de sustenabilitate ale proiectului, cât și cu cadrul legal aplicabil.

În practică, aproape 100% din deșeurile rezultate până în acest moment au fost valorificate, fie prin reciclare, în cazul materialelor precum metalul, lemnul sau alte fracții reciclabile, fie prin reutilizare, acolo unde a fost posibil. Materiale precum betonul, cărămida sau țigla au fost reintroduse în circuitul de utilizare, de exemplu în lucrări de terasament, contribuind astfel la reducerea consumului de resurse noi și la limitarea cantităților trimise spre eliminare.

Această abordare reflectă modul în care RIVUS transpune sustenabilitatea în decizii concrete, încă din primele etape ale proiectului.

Rămânând la materiale, de ce este importantă alegerea acestora în sustenabilitatea unui proiect și ce rol joacă materialele provenite din resurse regenerabile sau soluțiile de tip bio-based construction?

Alegerea materialelor joacă un rol esențial în sustenabilitatea unui proiect, mai ales în contextul actual al crizei climatice și al cerințelor tot mai stricte privind performanța de mediu a construcțiilor. Sectorul construcțiilor are un impact semnificativ asupra mediului, iar modul în care sunt selectate și utilizate materialele influențează direct amprenta de carbon pe întreg ciclul de viață al clădirilor. Din acest motiv, ne-am asumat obiective clare de reducere a emisiilor, aliniate direcțiilor europene și angajamentelor asumate la nivel internațional, inclusiv prin Acordul de la Paris.

Materialele provenite din resurse regenerabile sau soluțiile de tip bio based construction pot contribui la diminuarea acestui impact, fie printr-o amprentă de carbon mai redusă, fie, în anumite cazuri, prin capacitatea de a stoca carbon pe durata utilizării. Cu toate acestea, utilizarea acestor materiale trebuie făcută echilibrat și responsabil, ținând cont de cerințele tehnice, de durabilitate și de disponibilitatea reală din piață.

În practică, abordarea noastră este de a integra astfel de materiale acolo unde acestea sunt fezabile și aduc un beneficiu clar, pe baza unor criterii clare de performanță, proveniență și utilizare responsabilă.

Dacă ar fi să rezumați într-o idee principală, ce schimbare credeți că va aduce acest proiect în modul în care sunt gândite dezvoltările urbane sustenabile în România?

Proiectul RIVUS propune trecerea de la o abordare punctuală a sustenabilității la una integrată, în care dezvoltarea este gândită pe întreg ciclul de viață și ține cont simultan de impactul asupra mediului, implicațiile sociale și reziliența pe termen lung.

Într-un context marcat de incertitudine și presiuni tot mai mari asupra resurselor, sustenabilitatea nu mai înseamnă doar conformare la standarde, ci capacitatea de a construi proiecte mai adaptabile și mai eficiente în timp. Chiar dacă unele soluții presupun investiții inițiale mai ridicate, ele contribuie la reducerea riscurilor, a dependențelor și la performanțe mai bune pe termen lung.

Credem că astfel de proiecte pot contribui la ridicarea standardelor în dezvoltarea urbană din România, făcând ca sustenabilitatea să devină măsurabilă și integrată în deciziile de dezvoltare, nu doar la nivel declarativ.