Tunelurile subterane din Cluj, între mit și realitate. Ce se află, de fapt, în catacombele orașului

Tunelurile subterane din Cluj, între mit și realitate. Ce se află, de fapt, în catacombele orașului
| Foto: rfi.ro

Orașul Cluj-Napoca este ca un seif de istorie ce conține unele dintre cele mai bogate elemente de cultură ale țării. Legendele tunelurilor subterane din Cluj vin la pachet cu un amalgam de păreri, mituri sau adevăruri ascunse.

Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

Cert este că aceste catacombe ne atrag atenția și ne fac să ne gândim de două ori: tunelurile din Cluj sunt un mit sau o realitate?

Tunel între Centru-Mănăștur-Florești-Cetățuie

Controversa subteranului clujean pleacă de la imaginația oamenilor și de la o legendă hiperbolizată bazată pe faptul că foarte multe din clădirile din Cluj-Napoca dețin pivnițe, pasaje sau tuneluri subterane. De aici s-a ajuns la ideea conform căreia se zvonește că ar exista un mare tunel, o legătură între patru puncte diferite, anume biserica gotică din centrul orașului, biserica din Mănăștur, cetatea din Florești și fortificația austriacă de pe Cetățuie.

Tunelele erau asul din mâneca Securității

Pe lângă asta, se amintește despre existența unui alt tunel ce unește biserica reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu și zona cimitirului Hajongrad sau o rețea de tunele folosită de Securitate în perioada comunistă, rețea ce făcea legătura între diferite puncte din centrul orașului. Se spune că în anii ’60 un cercetător a analizat subteranul clujean, iar apoi acesta s-a dovedit a fi recrutat de Securitate. Ulterior, în anii ’89, aici, sub hotelul Continental, s-ar fi adăpostit câțiva securiști și, deci, putem concluziona că tunelurile respective aveau un scop bine definit, scria jurnalistul Florentina Tătar.

Unde duce trapa de sub Liceul de Muzică?

La fel de celebru este și tunelul de sub Liceul de Muzică „Sigismund Toduta”, unde funcționa claustrul ordinului dominican în Evul Mediu. Ar exista o trapă situată în fața secretariatului liceului, despre care se spune că ascunde o groapă de aproximativ trei metri, de unde poți coborî pe o scară. Mai departe vom da de un hol îngust, de unde se poate trece într-o altă încăpere, mai largă, cu o înalțime doi metri și, ca dimensiune, aproximativ patru metri pătrați. În continuare vei putea vedea cum spațiul strâmt se bifurcă: un coridor se curbează spre Biserica Franciscană, dar după câțiva metri, traseul devine inaccesibil din cauza pietrelor căzute. Celalalt coridor pare să aibă un alt scop, neștiut încă, având în jur de zece metri și dimensiuni reduse, motiv pentru care poate fi traversat doar în patru labe.  Ajungem, astfel, într-un alt coridor transversal, peste doi metri înălțime, îngust, completat de bolte de piatră. Modul în care a fost contruit, materialele folosite și dimensiunile coridorului ne transmit clar că scopul său era evacuarea în caz de urgență, putând fi și o cale de comunicare în trecut.

De asemenea, găsim informații cu privire la existența unui tunel aflat sub intersecția de la Melody, care ar fi legat un hotel de farmacia unde astăzi se pot găsi ca exponate de muzeu sub formă de leacuri precum „praf de mumie” sau elixire ale dragostei.

Pivnițe secrete transformate în localuri

Se spune că mai multe localuri din Cluj „ascund” aceste tuneluri. În fostul "Diesel Club" se presupune că s-ar fi găsit, în secolul XIX, o statuie a lui Priap, o zeitate antică a fecundității ce era asociată cu practici orgiastice. Continuăm cu fostul "Music Pub" despre care se spune că în trecut a fost atât cramă de vinuri, cât și morgă. Luăm în vedere și fostul local Flash, loc despre care se spune că în timpul comunismului găzduia petreceri ale autotăților.

Un tunel găsim și în locația de Bulevardul Eroilor nr. 5 unde a funcționat localul Janis Pub. Istoricii spun că în secolele XVI-XVIII pasajele acestea veneau în ajutor celor ce făceau contrabandă, meșteșugarii și negustorii putând să dosească mai ușor mărfurile.  Puteau avea și o altă funcție la fel de importantă: refugierea celor în pericol, amenințați, urmăriți. 

Clădirea de pe Eroilor nr. 5 este compusă din alte două clădiri medievale ce au fost construite în secolul al XIX-lea, odată cu noua fațadă. Astfel, vorbim despre un gang sub care există un pasaj de trecere dintr-o pivniță în alta. Acest gang era folosit pentru trecerea căruțelor în trecut, iar subsolul era construit din cărămidă și, deși fiecare din clădiri avea propriul subsol, acestea erau legate între ele, conform arhitectului Virgil Pop.

De la premisa că toate aceste pasaje subterane pleacă din punctul central al orașului Cluj-Napoca, adică Biserica Sfântul Mihail, circulă toate aceste legende care conturează ideea de catacombe clujene. Circulă povești cu privire la tunelul de sub Liceul de Muzică ce ar ajunge până la Cetățuie, tunelul de sub intersecția de la Melody, tunelul de la Biserica Sfântul Mihail spre Cetățuie, un alt tunel spre cetatea de la Florești sau legenda conform căreia fiecare biserică veche din Cluj ar avea o criptă subterană și pasaje secrete ce fac legătura cu punctele cheie ale orașului.

Legendă sau realitate?

Problematica pivnițelor și pasajelor ascunse a adus numeroase semne de întrebare cercetătorilor, motiv pentru care aceștia au analizat subteranul orașului. Într-adevăr, există câteva elemente ce ne pot atrage atenția. Ne referim aici la inscripțiile funerale găsite în anul 1999 de către preoții Categralei Greco-Catolice din Cluj care atestă faptul că sub biserică a existat un cavou ce adăpostea în jur de 150 morminte ale unor oameni de seamă.

De asemenea, este susținută și existența unui pasaj, de patru metri lungime și unul înălțime, la subsolul casei lui Ștefan Bocskai, despre care se crede că ar fi fost folosit la ascunderea persoanelor amenințate.

Fosta clădire a Băncii Dacia Felix avea o pivniță ce surprindea unele dintre cele mai frumoase elemente renascentiste, decoruri cu însemne zodiacale. În plus, s-a aflat că majoritatea caselor construite în perioada medievală aveau pivnițe încăpătoare, cu acces direct la stradă, scopul fiind accesul mai rapid la mărfurile depozitate acolo.

Cripta de sub catedrala Schimbarea la Față

Dacă nu este mit, atunci?...

Existența pivnițelor și a unor pasaje nu poate fi contestată. Adevărul este undeva la mijloc. Dacă ne amintim despre Clujul medieval, cu siguranță ne vine în minte faptul că era o așezare urbană foarte importantă și era nevoie de spațiu suficient pentru depozitarea materialelor și mărfurilor. Acesta este motivul pentru care clădiri importante dețin aceste pivnițe, clădiri care în prezent găzduiesc localuri de noapte.

De asemenea, nu putem contesta nici faptul că aceste tuneluri puteau fi o alternativă pentru fugari sau pentru cei ce se ocupau cu contrabanda.

Subteranul orașului Cluj-Napoca continuă totuși să fie un mister și rămâne în atenția cercetătorilor multă vreme de acum înainte.

(Editor web: Ionela Țibireac)

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza