Video Tunelurile subterane din Cluj, mit sau realitate? Ce a găsit echipa care a forat în Piața Unirii pentru metrou

Tunelurile subterane din Cluj, mit sau realitate? Ce a găsit echipa care a forat în Piața Unirii pentru metrou
| Foto: szabadsag.ro

Firma care face forările geotehnice pentru metroul din Cluj a dat peste o hrubă care ar putea fi parte din rețeaua de tuneluri care s-ar afla sub oraș.

Legenda spune că sub Cluj ar exista o rețea de tuneluri subterane, care ar lega biserica Sfântul Mihail de diferite zone ale orașului. Să fie vorba doar de un mit sau e realitate?

Firma bucureșteană Saidel Engineering, cea care efectuează forajele geologice pentru metrou, a explorat și terenul din partea de nord-vest a Pieței Unirii. Potrivit inginerului care efectuează lucrările, coloana de foraj folosită are un diametru de câțiva centimetri și pătrunde la aproximativ 45 de metri adâncime în pământ. 

Potrivit Szabadsag, până acum în urma forării nu a fost făcută nicio descoperire arheologică, dar cei din echipă de lucru au fost surprinși când, la o adâncime de câțiva metri, au dat brusc de un gol, după care din nou de pământ solid.

Potrivit inginerului, hruba ar putea fi parte dint-un tunel, dar excavarea acestei posibile structuri subterane nu face parte din munca lor.

Tunelurile subterane din Cluj, între mit și realitate

Această descoperire duce cu gândul la vechea poveste care spune că sub oraș ar exista o rețea de catacombe și ne face să ne întrebăm din nou: tunelurile din Cluj sunt un mit sau o realitate?

Povestea cu tunelurile de sub Cluj nu are la bază doar imaginația oamenilor, ci și faptul că foarte multe din clădirile din Cluj-Napoca dețin pivnițe, pasaje sau tuneluri subterane. De aici s-a ajuns la ideea conform căreia se zvonește că ar exista un mare tunel, o legătură între patru puncte diferite, anume biserica gotică din centrul orașului, biserica din Mănăștur, cetatea din Florești și fortificația austriacă de pe Cetățuie.

Mai mult, legenda vorbește despre existența unui alt tunel ce unește biserica reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu și zona cimitirului Hajongrad sau o rețea de tunele folosită de Securitate în perioada comunistă, rețea ce făcea legătura între diferite puncte din centrul orașului. Se spune că în anii ’60 un cercetător a analizat subteranul clujean, iar apoi acesta s-a dovedit a fi recrutat de Securitate. Ulterior, în anii ’89, aici, sub hotelul Continental, s-ar fi adăpostit câțiva securiști și, deci, putem concluziona că tunelurile respective aveau un scop bine definit, scria jurnalistul Florentina Tătar.

Un alt tunel celebru este cel de sub Liceul de Muzică „Sigismund Toduta”, unde funcționa claustrul ordinului dominican în Evul Mediu. Ar exista o trapă situată în fața secretariatului liceului, despre care se spune că ascunde o groapă de aproximativ trei metri, de unde poți coborî pe o scară. Mai departe vom da de un hol îngust, de unde se poate trece într-o altă încăpere, mai largă, cu o înalțime doi metri și, ca dimensiune, aproximativ patru metri pătrați. În continuare vei putea vedea cum spațiul strâmt se bifurcă: un coridor se curbează spre Biserica Franciscană, dar după câțiva metri, traseul devine inaccesibil din cauza pietrelor căzute. Celalalt coridor pare să aibă un alt scop, neștiut încă, având în jur de zece metri și dimensiuni reduse, motiv pentru care poate fi traversat doar în patru labe.  Ajungem, astfel, într-un alt coridor transversal, peste doi metri înălțime, îngust, completat de bolte de piatră. Modul în care a fost contruit, materialele folosite și dimensiunile coridorului ne transmit clar că scopul său era evacuarea în caz de urgență, putând fi și o cale de comunicare în trecut.

De asemenea, găsim informații cu privire la existența unui tunel aflat sub intersecția de la Melody, care ar fi legat un hotel de farmacia unde astăzi se pot găsi ca exponate de muzeu sub formă de leacuri precum „praf de mumie” sau elixire ale dragostei.

Pivnițe secrete transformate în localuri

Se spune că mai multe localuri din Cluj „ascund” aceste tuneluri. În fostul "Diesel Club" se presupune că s-ar fi găsit, în secolul XIX, o statuie a lui Priap, o zeitate antică a fecundității ce era asociată cu practici orgiastice. Continuăm cu fostul "Music Pub" despre care se spune că în trecut a fost atât cramă de vinuri, cât și morgă. Luăm în vedere și fostul local Flash, loc despre care se spune că în timpul comunismului găzduia petreceri ale autotăților.

Un tunel găsim și în locația de Bulevardul Eroilor nr. 5 unde a funcționat localul Janis Pub. Istoricii spun că în secolele XVI-XVIII pasajele acestea veneau în ajutor celor ce făceau contrabandă, meșteșugarii și negustorii putând să dosească mai ușor mărfurile.  Puteau avea și o altă funcție la fel de importantă: refugierea celor în pericol, amenințați, urmăriți. 

Comenteaza