Ștrandurile și băile Clujului de altădată

Până nu de mult, ştrandurile erau locurile de relaxare și răcorire preferate de clujeni în zilele toride de vară. Vă prezentăm, în cele ce urmează, o incursiune în timp cu piscinele și băile Clujului.

Primele piscine din Cluj, la standarde nemţeşti

Construirea băilor publice în Europa a început abia în secolul al XIX-lea, acestea devenind în scurt timp foarte populare. Aliniate modei de la Budapesta și Viena, orașele Transilvniei beneficiau de cele mai moderne băi publice. 

Baia publică a Clujului, numită şi "Baia Diana" a fost înființată de către medicul șef al orașului Gábor Szombathey în 1843, potrivit Cluj Web Story. Aceasta era dotată cu trei bazine dintre care unul cu apă încălzită cu ajutorul unui generator cu aburi. 

În perioada interbelică, Sanatorul Parc era un alt spațiu în care se făcea hidroterapie după cele mai noi programe de tratament din Europa. Baia Cristal, de pe str. Dubălarilor (astăzi str. Andrei Șaguna) atrăgea și ea un număr mare de clienți, fiind situată foarte aproape de cea mai mare piață a orașului. O altă baie cunoscută a fost Elisabeta, situată pe str. Călugărițelor (acum str. Argeș). A funcționat până în anii ‘80. Pe locul acestei băi a fost construită hala agro-alimentară din Piața Mihai Viteazul.

Ștrandurile, populare în perioada comunistă 

Singurul bazin de dimensiuni olimpic, cel din Parcul Babeş, era frecventat de studenţi şi cadre didactice, în perioada comunistă, în timp ce Ştrandul Municipal avea patru bazine pentru toate categoriile de vârstă, de la bazinul pentru copii la cel destinat înotătorilor cu experienţă. O altă variantă era Strandul Clujana, situat în apropierea cunoscutei fabrici de încălțăminte, frecventat în general de populația din zona industrială a orașului.

FOTO: clujwebstory.ro

Băile Someşeni

La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă, urmând ca Băile Someşeni să fie, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie. Nămolul și apele minerale erau folosite ca tratamente pentru diverse boli, chiar și pentru diabet.

În momentul de față băile sunt dezafectate, necesitând investiții serioase pentru repunerea lor în funcțiune. Au existat mai multe tatonări din partea municipalității pentru a le achiziționa și a le reface, dar până în prezent acestea nu s-au soldat cu rezultate concrete.

Foto: Istoria Fotografiei Clujene

Vezi aici cât costă intrarea la ştrandurile din Cluj, astăzi!