Video Foto ”Stâlpii împușcați” din Cluj, îmbrăcaţi în tricouri cu mesajul ”De ce eu?”. Tudor Giurgiu: "Mi-am adus aminte de Piaţa Universităţii 1990, ne-ntoarcem în timp"

Câteva zeci de clujeni au participat, duminică, la un nou protest faţă de decizia Curţii Constituţionale privind revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. S-a început cu un flashmob la monumentul mi-au adus aminte de Piaţa Universităţii 1990 din Piața Unirii, la care a asistat şi preşedintele TIFF, Tudor Giurgiu.

Șapte tineri îmbrăcați cu tricouri pe care se putea citi ”Corupția ucide” s-au lipit în mod simbolic de stâlpi. Au afișat apoi tricouri înscripționate cu mesajul ”De ce eu?”, cu care au îmbrăcat, ulterior, simbolurile Revoluției de la 1989. Inițiatorii flashmob-ului spun că au încercat să reprezinte în mod simbolic că românii au făcut o revoluție pentru a scăpa de o dictatură, iar acum alunecă în alta.

Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF şi regizorul fimului "De ce eu?", a scris ulterior pe Facebook: "Acum 3 ani mă gândeam că “De ce eu?” e un film despre realităţi cu care nu ne vom mai confrunta vreodată. Azi, la Cluj, am retrăit momente care mi-au adus aminte de Piaţa Universităţii 1990, am văzut oameni conştienţi şi responsabili care îşi dau seama că ne-ntoarcem în timp".

VEZI şi Imaginea zilei la TIFF. Clujenii cer o nouă proiecţie "De ce eu?", în Unirii

Amintim că filmul "De ce eu?" a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin 2015 şi a intrat pe 27 februarie în sălile de cinema din România. Thrillerul politic a atras atenţia presei internaţionale la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, unde a rulat cu casa închisă.

Scenariul scris de Loredana Novak şi Tudor Giurgiu este inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra unui procuror din Oradea, Alexandru Lele, şi a presiunilor exercitate asupra sa.

"Filmul despre Panait e, oarecum, filmul despre eşecul unei generaţii din care fac parte. Care a crezut că schimbările politice ale anului 1989, că despărţirea de comunism va însemna o rupere definitivă cu sistemul vechi mafiot şi corupt. În 2002 (anul morţii lui Panait), dar şi în prezent, realitatea românească e una dură: vechii ofiţeri şi activişti din Securitate monopolizează nu doar afaceri importante, ci şi poziţii importante în politică", a declarat regizorul Tudor Giurgiu.

Cristian (Emilian Oprea) este un tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupţie în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000. El investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals şi sustragere de documente. Ancheta are însă implicaţii la nivel extrem de înalt şi îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiţie. Încercînd să descopere adevărul, Cristian intră într-o zonă periculoasă şi se expune unor revelaţii dureroase şi neaşteptate.

"De ce eu?" este cel de-al treilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu, după "Legături bolnăvicioase" şi "Despre oameni şi melci".

Pe pagina de Facebook „Corupţia ucide” sunt explicate motivele pentru care oamenii protestează:

„• Curtea Constituţională a României a pierdut un proces intentat pentru că a restricţionat accesul la informaţii de interes public. CCR a refuzat două cereri ale unui avocat de a elibera informaţii cu caracter public. Instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti a decis că pârâta CCR este OBLIGATĂ să RESPECTE dreptul constituţional la informare.

• CCR a recidivat şi a încălcat legea de funcţionare, emiţând o hotărâre "vădit nelegală" prin care preşedintele CCR capătă dreptul de a REFUZA PUBLICAREA, după bunul plac, a opiniilor separate şi concurente ale judecătorilor constituţionali. Au fost eliminate două opinii separate şi concurente ale judecatoarei Livia Stanciu (propusă de Iohannis).

• CCR îşi încalcă propria decizie, deoarece, unul dintre judecători, Petre Lăzăroiu este numit în funcţie de 10 ani, în condiţiile în care în Constituţie se stipulează clar că un mandat NU POATE DEPĂŞI 9 ANI.

• Curtea a minţit în speţa demiterii lui Kovesi, stabilind că, preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al DNA pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate. Pe când, în fapt, Iohannis expune în două pagini motivele de nelegalitate a cererii lui T. Toader.

• Decizia anterioară schimbă Ordinea Constituţională FĂRĂ UN REFERENDUM, întrucât, transformă România din republică semi-prezidenţială într-o republică parlamentară. Prin urmare, preşedintele va avea un rol decorativ, care nu se va putea opune unei propuneri de revocare/numire a unui procuror.

• CCR sfidează statul de drept stabilind că, niciun ministru NU POATE FI ANCHETAT PENAL pentru adoptarea unui act normativ cu regim de lege, chiar dacă acest lucru s-a facut cu încălcarea legii.