România, printre codaşii Europei la gestionarea gunoaielor

Un raport despre modul în care statele membre își gestionează deșeurile municipale evidențiază diferențe surprinzătoare la nivelul UE şi subliniază că România e la coadă în ce priveşte aplicarea normelor europene de mediu.

 

Raportul clasifică cele 27 de state membre în funcție de 18 criterii, cu ajutorul unor stegulețe verzi, portocalii și roșii în domenii precum volumul total de deșeuri reciclate, costul eliminării deșeurilor, precum și încălcări ale legislației europene. Tabloul de bord rezultat face parte dintr-un studiu aflat în desfășurare care va ajuta statele membre să își îmbunătățească performanțele în materie de gestionare a deșeurilor.

"Multe state membre contină să depoziteze la gropile de gunoi cantități uriașe de deșeuri municipale - cea mai nepotrivită opțiune de gestionare a deșeurilor -, în ciuda existenței unor alternative mai bune și în pofida disponibilității fondurilor structurale necesare pentru a finanța opțiuni mai avantajoase", spune comisarul pentru mediu Janez Potocnik.

"Se îngroapă resurse valoroase, se pierd beneficii economice potențiale, nu se creează locuri de muncă în sectorul gestionării deșeurilor, iar sănătatea umană și mediul au de suferit. Este un lucru greu de justificat în condițiile actuale ale economiei noastre".

Statele membre cu cele mai mari lacune în privința punerii în aplicare a legislației în domeniu sunt Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovacia. Deficiențele includ strategii incomplete sau inexistente de prevenire a producerii deșeurilor, lipsa stimulentelor pentru a evita depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi, precum și o infrastructură neadecvată de gestionare a deșeurilor. Faptul că se recurge masiv la depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi înseamnă că unele opțiuni mai bune de gestionare a deșeurilor, precum refolosirea și reciclarea, sunt în mod sistematic subexploatate. În consecință, perspectiva este deficitară.

În contrast, Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia dispun de sisteme complexe de colectare a deșeurilor și depozitează la gropile de gunoi mai puțin de 5% din deșeurile pe care le produc. Aceste țări dețin sisteme de reciclare bine dezvoltate, o capacitate suficientă de tratare a deşeurilor și au performanțe bune în privința deșeurilor biodegradabile. În general, statele menționate combină cu succes în politicile lor de gestionare a deșeurilor instrumente juridice, administrative și economice.

Comisia utilizează acest raport pentru pregătirea foilor de parcurs pentru cele zece state membre cu cele mai slabe rezultate. Acestea vor fi discutate cu autoritățile naționale în cadrul unor seminare bilaterale care vor avea loc în această toamnă, începând cu seminarul de la Praga din data de 19 septembrie. Foile de parcurs vor contribui la difuzarea bunelor practici și vor conține recomandări specifice cu privire la modalitățile de a îmbunătăți gestionarea deșeurilor cu ajutorul instrumentelor economice, juridice și administrative, precum și al fondurilor structurale ale UE.

Comisia intenționează să utilizeze fondurile structurale ale UE urmărind mai îndeaproape obiectivele politicii în materie de gestionare a deșeurilor. Cadrul financiar multianual (CFM) propus pentru perioada 2014-2020 va garanta că banii UE sunt investiți în proiecte de gestionare a deșeurilor doar dacă sunt îndeplinite în prealabil anumite condiții, inclusiv elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile și cu clasarea ierarhică a deșeurilor, favorizarea prevenirii, reutilizării și reciclării în raport cu incinerarea cu valorificare energetică, și recurgerea, ca ultimă soluție, la depozitarea la gropile de gunoi sau la incinerare fără valorificare energetică.

Un studiu recent elaborat pentru Comisie estimează că punerea în aplicare integrală a legislației UE privind deșeurile ar putea genera economii de 72 de miliarde de euro pe an, ar putea crește cifra de afaceri anuală a UE în sectorul gestionării și reciclării deșeurilor cu 42 de miliarde de euro și ar putea crea mai mult de 400.000 de locuri de muncă până în 2020 (se găsesc detalii aici).

Amintim, Clujul foloseşte o rampă temporară de stocare a deşeurilor după ce groapa de gunoi de la Pata Rât a fost închisă în urmă cu doi ani. Proiectul pentru sistemul integrat de gestionare a gunoaielor judeţului a început să fie implementat.