“Ne-am conectat la autostradă pentru a deveni Capitală Culturală”

Tamas Szalay a recomandat oficialilor clujeni să îşi definitiveze o structură clară care să gestioneze proiectul Capitală Culturală Europeană (CCE) şi să stabilească exact responsabilităţile fiecăruia, inclusiv pe cele ale politicienilor.

Ce s-a întâmplat după alegerea oraşului Pécs drept CCE? Există efecte economice vizibile după anul în care s-au desfăşurat evenimentele?
Aceasta este cea mai importantă întrebare în primul an după eveniment. Scopul nu este să fii CCE. Ne concentrăm pe infrastructura pregătită. Important este să ai programe, să conturezi o nouă identitate. Mai e şi chestiunea de investiţii. Prima schimbare vizibilă pentru noi, la ora actuală, este ceea ce se vede acum în plus în oraş. Nu exista infrastructură pentru instituţiile de cultură. Am construit noi clădiri, am făcut intervenţii, nu doar în centru. Acestea nu s-au făcut pentru programul CCE, ci datorită programului. Este vorba despre investiţii pentru viitor. Am avut cinci proiecte de investiţii, inclusiv cele referitoare la centrul oraşului. Am constatat că este important, inclusiv din punct de vedere economic, să lărgim centrul. Turiştii apreciază asta. Avem o fabrică interesantă, dar este departe, şi am vrut să o conectăm mai eficient la oraş. Am construit sală de concerte şi bibliotecă. Investiţiile s-au ridicat la 140 de milioane de euro.

Care sunt principalii beneficiari ai acestor investiţii? Ceea ce s-a făcut este doar pentru localnici sau atrage şi turişti?
E pentru populaţie, dar chestiunea are şi un alt aspect important: regionalismul. Am construit sala de concerte cu 1.000 de locuri, ceea ce e prea mult pentru un oraş ca Pécs, aşa că trebuie să ne adresăm regiunii.

Şi vin oameni?
Da, vin.

Aveţi mai mulţi turişti anul acesta decât ceea ce contabilizaţi înainte de anul Capitalei Culturale?
Încă nu avem statistici pentru 2011, dar ceea ce pot să spun este că anul trecut am avut o creştere de 27% faţă de cel anterior.

Nu am auzit foarte multe despre Pécs după anul de CCE. Faceţi ceva în sensul acesta, de promovare a ceea ce s-a întâmplat acolo?
Este o situaţie specială acum, fiindcă suntem şi într-o situaţie financiară foarte dificilă, după izbucnirea crizei mondiale, dar e foarte vizibil că oamenii încep să vină. În special din Austria, Germania, Croaţia, Serbia, Polonia. E vizibil că lucrurile merg spre bine, chiar dacă nu avem încă statistici pentru anul în curs. Mai există un beneficiu economic important pentru zonă. Pécs se situează în zona de sud-vest a Ungariei, care era singura neconectată la autostradă. Acum, datorită CCE, avem o nouă autostradă şi potenţial mai bun pentru investitorii străini.

Aveţi nişte sfaturi pentru candidatura Clujului la titulatura de Capitală Culturală?
Nu aplicaţi (râde)! Cel mai important este să se clarifice structura guvernamentală, responsabilităţile celor implicaţi în proces, definirea rolului politicienilor. Să faci în aşa fel încât să ai o structură clară. Să ştii cine ce are de făcut.

Candidatură dezbătută la Fabrica de Pensule

Pregătirea municipiului Cluj-Napoca pentru candidatura la titlul de CCE, accesul la cultură şi cultura în spaţiul public au constituit principalele teme abordate la conferinţa "Cultură. Cluj 2020", organizată la Fabrica de Pensule de către Fundaţia AltArt şi Grupul PONT.

Luminiţa SILEA , Kristina REŞTEA